„Semnatarii acestor protocoale trebuie să-și asume răspunderea”

      Recent, Curtea Constituțională a României a admis existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlament pe tema protocoalelor. Prin urmare, CCR a hotărât, cum era de așteptat, că intervenția SRI-ului în dosare este contrară legii și a dispus ca instanțele să verifice fiecare decizie în parte și să noteze dacă acestea produc efecte asupra proceselor aflate în derulare.

      Prin semnarea protocoalelor din 2009 și 2016 SRI a fost transformat într-un organ de cercetare penală, cei care le-au semnat adăugând la lege, iar prin faptul că s-au considerat legiuitori se fac responsabili de încălcarea Constituției României. 

Semnatarii protocolului din 2009 sunt:

• Procuroarea Laura Codruța Kovesi, în calitate de Procuror General al României,
• Procuroarea Gabriela Scutea, în numele prim-adjunctului general al PICCJ Tiberiu Nițu,
• Directorul SRI George Maior, în prezent ambasador al României în SUA,
• Florian Coldea, în calitate de prim-adjunct al directorului SRI.

Semnatarii Protocolului din 2016 sunt:

• Procurorul General al României Augustin Lazăr,
• Directorul SRI Eduard Hellvig.

      Dana Gîrbovan, președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România atrage atenția asupra acestor protocoale secrete dintre PICCJ și SRI, și afirmă că au știrbit competențele Înaltei Curți și a tuturor instanțelor judecătorești prin faptul că a plasat anumite instituții mai presus de lege. În opinia sa, democrația României este amenințată de scăparea de sub controlul Parlamentului a Serviciului Român de Informații. Iată mesajul judecătoarei:

      „Decizia Curții Constituționale (...) constată unul dintre cele mai grave conflicte dintre puterile statului, gravitatea fiind dată atât de întinderea în timp a acestui conflict - din 2009 până în prezent - cât și de consecințele negative ale acestuia asupra înfăptuirii justiției, cu încălcarea samavolnica a drepturilor fundamentale ale cetățenilor. O analiză completă a efectelor deciziei CCR va putea fi făcută abia după ce Curtea va publica considerentele acesteia.

      Până atunci însă, din comunicatul Curții rezultă un fapt de o gravitate fără precedent: încheierea protocoalelor secrete între Ministerul Public și SRI a știrbit competențele Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale instanțelor judecătorești în îndeplinirea rolului lor constituțional de înfăptuire a justiției.

      Prin aceste protocoale au fost completate sau modificate în secret norme de procedură penală, acordând competențe SRI acolo unde legea îi interzicea, fără ca nici măcar judecătorii să aibă cunoștință de conținutul acestora.

      Curtea Constituțională redă puterii judecătorești atributul constituțional de a decide cu privire la efectele concrete ale acestora, arătând că instanțele „vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitore la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală și vor dispune măsurile legale corespunzătoare.”

      Orice persoană care înțelege în substanța sa importanța puterii judecătorești într-un stat de drept - și nu le rezumă la sloganuri și discursuri sterile - înțelege și gravitatea excepțională a faptului că, în România, au fost instituții care s-au situat mai presus de lege și Constituție, aducând prin aceasta atingere rolului instanțelor judecătorești în înfăptuirea justiției. 

      Semnatarii acestor protocoale trebuie să-și asume răspunderea pentru consecințele acestora. Tot foarte grav este faptul că SRI a acționat în tot acest răstimp în afara unui control parlamentar real, fapt ce în sine constituie o amenințare foarte serioasă la adresa democrației din România. (...)

      Această decizie a Curții Constituționale nu rezolvă însă toate problemele legate de emiterea de acte secrete care au vizat administrarea și/sau înfăptuirea justiției. Deciziile CSAT, pe care s-au fundamentat aceste protocoale, de exemplu, sunt în continuare clasificate sau nepublicate, motiv pentru care vom continua eforturile în vederea publicării tuturor acestor acte secrete care au afectat independența, administrarea și înfăptuirea justiției”. a scris Dana Gîrbovan.

Sursa foto: ://www.antena3.ro/actualitate/justitie/dana-girbovan-propusa-de-seful-unui-partid-pentru-functia-de-ministru-al-justitiei-398948.html