Cămaşa bărbătească cu barbur

Cămaşa bărbătească cu barbur

    Cămaşa bărbătească cu barbur este cămaşa care poate fi întâlnită de-a lungul Carpaţilor. Aceasta cămaşă se poartă cu iţari albi, pălăriuţă neagră cu boruri mici şi cojoc fără mâneci numit pieptar, sau cojoc mare de oaie.
    Cămaşa cu „barbur” se confecţionează din pânză alba şi deasă şi se croieşte în felul următor: după ce s-au tăiat foaia din faţă şi din spate se adaugă în părţi un număr de clini (de la şase în sus), cămaşa căpătând aspect de „fustanelă“ (cămaşa de sărbătoare). Atât la cămaşa de sărbătoare cât şi la cea de purtare se adaugă în faţă, un clin care se ornamentează.
    Mâneca cămăşii este şi ea foarte largă, întru-cât se croieşte din lăţimi de circa 1 m.
    Ornamentul se dispune pe barbur în formă de ,,M“, pe guler şi jos la mână. Motivul fin şi delicat este alcătuit din flori stilizate ca bobocei, frunze, trandafiraşi, ochiuleţe, guriţe, etc. Uneori cămaşa se ornamentează şi pe clinul din spate.
    Cromatica cămăşii este tot aşa de simplă ca şi ornamentarea. Negrul este culoarea de bază, luminată de auriul firului galben. Punctele de cusătură sunt crucea, tighelul, lănţişorul, guriţa păpuşii. La gât, cămaşa se încheie cu ciucuri, care se înnoadă după ce au fost introduşi în două cheutori numite „peteuci“.
    Peste cămaşă şi iţari se poartă chimirul cu aplicaţii şi crestături în piele. Ca haină groasă se poartă cojocul, aşa-zisul „cojoc mocănesc”, care se croieşte din piele de „.oaie, cu mâneci largi.