Camasa barbateasca traditionala de Moldova

Cămaşa bărbătească de Moldova

     Această cămaşă face parte din tipul cămă­şilor lungi. Cămaşa se croieşte fără platcă. Excepţie fac unele cămăşi din judeţul Galaţi, (comuna Cuca, Pechea) unde cămăşile se croiesc şi cu platcă, care de regulă apare mai îngustă decât platca cămăşii lungi de Muntenia. De asemenea, în unele zone, cămaşa se com­pune din 2 piese: ciupag (partea de la brâu în sus) şi fusta, care se croieşte din 4-5 foi şi se încreţeşte cu un şnur. Cămaşa de Moldova se croieşte dintr-o foaie pentru faţă şi spate şi alte foi pentru mâneci, clini şi pavă. Pe foaia din faţă se croieşte gura şi gulerul. Mânecile se prind de umăr fără vreun creţ, iar jos se termină, obişnuit, cu mânecă largă. Motivul ornamental este motivul geometric. În zilele noastre apare şi motivul floral. Orna­mentul se distribuie pe bentiţă, pe guler, care are lăţimea de 4-5 cm, în jurul gurii şi la mâneci, jos. Cămaşa cu fustă se ornamentează şi de-a latul umărului mânecii, precum şi pe poale. La cămaşa de Vrancea ornamentul geome­tric se coase cu „fir“ metalic (auriu şi argintiu), în punctul „la un fir“.

     Cămaşa cu fustă, care păstrează distribuirea ornamentală de mai sus se lucrează în culori de negru, roşu închis (Neamţ), în motive geome­trice si florale. Punctul cămăşii bărbăteşti este „la un fir“, crucea şi tighelul, în zilele noastre. De la brâu în jos se poartă iţarii ţesuţi în casă, în două sau patru iţe, din „păr de oaie“ (fruntea lânii) şi daţi la piuă. Aceştia apar strâmţi pe picior şi uneori încreţiţi (Moldova de Nord). Peste cămaşă şi pantaloni, moldoveanul poartă brâu, chimir ori curea bătută în ţinte. Brâiele se ţes cu lăţimea de 10-15 cm în culoa­rea de roşu şi în năvădeală, cu culori de alb, roşu, verde moale. Chimirele se confecţionează din piele şi se ornamentează prin presare, cu aplicaţii în motive geometrice şi florale. Peste cămaşă şi iţari, în timp de iarnă, se poartă sarica (Vrancea), sumanul (Roman, Ba­cău, Suceava), cojoace ornamentate cu motive florale brodate, „ipingeaua“ ori mantaua. Su­manele se ornamentează cu podoabe din şnur de lână sau „strămătură".