Romania Mama pe Facebook Romania Mama pe Twitter
Ştiri și evenimente de ultimă oră    |
Suna la sau trimite un email la romaniamam2012@gmail.com
AI UN PONT?
RoMama
» Home
» Termeni si Conditii
» Cont nou institutii
» Contact
 
Administratie
 
FOLCLOR ROMANESC
Adaugat: 01 Iulie 2017    Actualizat: 01 Iulie 2017

Nicu Stănescu

     Nicu Stănescu, nascut pe 20 mai 1903, Ploiești – decedat pe 17 aprilie 1971, București a fost un dirijor și violonist virtuoz român.
     Toată familia sa s-a născut în Ploiești (atât tatăl cât și bunicul). Ambii lăutari și-au făcut ucenicia artistică în vestitul taraf al lui Dobrică Marinescu. A avut mai mulți frați: violoncelistul Alexandru Stănescu, pianistul Ion Stănescu, și cel mai mare, Gheorghe Stănescu, care a murit de tânăr.
     Într-o formulă Trio-Stănescu (Alexandru, Ion și Nicu) au concertat la Radio București în perioada interbelică, abandonând drumul spre muzica clasică început în Conservator.

     Biografie
     Născut în ziua de 20 mai 1903 la Ploiești, a început să învețe vioara de la tatăl său, Gheorghe Stănescu, acesta fiindu-i și primul profesor. În perioada primului război mondial învață de la fratele său, Gheorghe, care l-a pregătit pentru examenul de admitere în Conservatorul din București.
     Învață teorie muzicală cu Boris Koffler în Ploiești.
      „Sfătuit de maestrul George Enescu care ocazional m-a ascultat, am intrat în Conservatorul de Muzică din București pe care l-am absolvit cu premiul I”
— notează Nicu Stănescu într-o autobiografie predată lui Viorel Cosma pentru lexiconul interpreților români din anii '60.

     Studiile muzicale
     Studiază vioara cu George Enescu între anii 1920 și 1924, iar apoi, la recomandarea acestuia, trece la clasa de vioară a profesoarei Cecilia Nițulescu-Lupu. Șansa lui Nicu Stănescu de a nu fi repartizat la Constantin C. Nottara sau George Enacovici, s-a a fi dovedit al doilea său noroc al deveniri sale ca profesionist.
     Intrat în Conservator, începe să studieze cu Faust Nicolescu - teorie-solfegiu și cu Ion Nonna Otescu - armonie.
     Beneficiază apoi și de îndrumarea lui Mihail Andricu la muzica de cameră, acesta fiind numit la catedră în ziua de 1 septembrie 1926, adică exact atunci când Nicu Stănescu se afla în ultimul an de studii.
     În 1927 termină Conservatorul și este angajat la Filarmonica București recomandat de George Enacovici, pe atunci unul din concert-maeștrii, primi ai țării, repetându-se povestea cu tânărul Grigoraș Dinicu (de altfel prieten cu Nicu Stănescu) care prin rezultatele spectaculoase la examenul de absolvire a fost angajat la Filarmonică, unde rămâne în perioada 1927-1930.

     Activitatea artistică
     Începe să cânte ca solist în diverse restaurante, apoi alcătuindu-ți propria orchestră. Cântă la restaurantul Berbec din Poliești, dar și la cele din Capitală ca Bufet, Presei și Parcul Millea, la cel din urmă câștigându-și faima, cântând împreună cu clarinetistul Iliuță Rudăreanu.
     După ce acumulează experiență artistică, un repertoriu de mare diversitate, își încearcă și talentul de aranjor și compozitor, tânărul violonist a reușit în anii celui de-al doilea război mondial să iasă din anonimatul zecilor de formații ale Capitalei.
     Începând cu 1940 începe să cânte alături de Grigoraș Dinicu (deja în vârstă de 51 de ani și deja o legendă) la diferie evenimente, restaurante sau serate muzicale.
     În timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1942-1945), transmisiile radio îi popularizează numele alături de alții ca Grigoraș Dinicu, Petrică Moțoi, Vasile Julea, Fănică Luca, Jean Marcu, Ionel Budișteanu, Victor Predescu ș.a. relevantă fiind înregistrarea Horei staccato din 1943 cu Grigoraș Dinicu în care Nicu apare ca vioară a doua.
     În 1940 Nicu Stănescu simte intensitatea cutremurului care a zguduit țara și a făcut zeci de victime în Capitală. În Memoriile lui Grigoraș Dinicu, un fragment redă tragicul eveniment, elocvent însă pentru legătura ce exista între cei doi violoniști:
      „Terminasem mai devreme în noaptea aceea la «Continental» și când ne pregăteam să ne închidem instrumentele, am primit un telefon dat de colegul nostru Nicu Stănescu.
     Într-o zi mă rugă să vin la el la restaurant, fiindcă patronul său, domnul Floru, care ținea restaurantul «Presei» din Str. Academiei, preparase o mâncare grecească «anume pentru a-l invita pe marele virtuoz» și băieții din orchestră. Iată-ne cu toții la Nicu Stănescu, la o masă comună. Tocmai terminasem de mâncat de aproape 20 de minute, când văzui pe fratele lui Nicu Stănescu, pianistul, ridicându-se spre ușa și clătinându-se. O proastă impresie îmi făcu, crzându-l beat, dar în clipa următoare simții cum pe cap picau bucățele de tencuială, ca în momentul următor să aud strigând: cutremur! Sigur câ pofta de chef se încheie automat.”
     În 1947 realizează pentru „Fonoteca Electrecord” primele sale înregistrări proprii. Printre înregistrările sale se numără un „Cântec de dragoste lăutăresc” și melodia țigănească „I-auzi lele popa toacă”. În același an, cu orchestra sa debutează și cunoscutul lăutar și rapsod Constantin Eftimiu.
     După ce a preluat conducerea orchestrei Ciocârlia în 1947, au urmat orchestra Barbu Lăutaru în 1949 și Orchestra de Muzică Populară Radio în perioada 1949-1953. Timp de două decenii, Nicu Stănescu a dirijat în paralel cu Ionel Budișteanu la Orhcestra Barbu Lăutaru.
     După trecerea orchestrei Barbu Lăutaru de la Institutul de Folclor la Filarmonica de Stat George Enescu (1953), concertele de la Ateneul Român se desfășurau în lunar. Numai în anul 1963, formația a susținu 170 de concerte.
     Sub bagheta lui Nicu Stănescu au evoluat importanți muzicanți precum: cântăreții Maria Tănase, Angela Moldovan, Maria Lătărețu, Ileana Sărăroiu, Ion Luican, Ioana Radu, Mia Braia, Maria Pietraru, Alexandru Grozuță, Gică Petrescu, Dona Siminică, Constantin Eftimiu, Ștefan Lăzărescu, Emil Gavriș, Dan Moisescu; naiștii Fănică Luca, Damian Luca, Radu Simion; clarinetiștii Luță Ioviță și Iliuță Rudăreanu; țambaliștii Mihai Ion Shină, Iancu Fieraru, Gheorghe Pandele, Andrei Pavel, Stela Marinescu-Ciuciu; cobzarii Ion Zlotea și Ion Păturică; acordeoniștii Marcel Budală, Ilie Udilă, Nicolae Crăciunescu; fluieriștii Ion Văduva, Damian Cârlăneru, Ion Vădeanu; taragotiștii Haralamb Ioviță și Ion Luță Ioviță etc.

     Repertoriul și stilul
     Repertoriul lui Nicu Stănescu a însumat toate piesele „clasice lăutărești”, moștenite din secolul trecut, cât și melodii, romanțe și jocuri populare culese și prelucrate chiar de el fie pentru instrument, fie pentru orchestră (de exemplu melodia Hora furtună aranjată pentru orchestră de însuși Stănescu).
     Din repertoriul său nu lipseau piese culese de la reprezentanții muzicii populare și lăutărești a mahalalelor orășenești precum: Căruța poștei, Sârba de loc, Doina Jiului, Brâul pe șase, Geamparalele, Cimpoiul, Hora Pizzicatto, Doina Oltului, Ciocârlia până la propriile lucrări ca Sârba de concert, Hora Miorița, Hora spiccată, Ceasornicul, Sârba de la Praga, Amintiri din Orient, la care se adăugau piesele lui Anton Pann, George Cavadia, Nicu Buică, George Boulanger, Grigoraș Dinicu, Marioara Fărcășanu, Alexandru Leon, Ionel Fernic etc.

     Dacă tarafurile mici care activau între 1930-1945 nu dispuneau decât de câțiva soliști, Nicu Stănescu a promovat un vast material individual. Fără a se cantona într-o singură zonă geografică (Oltenia, Banat, Transilvania, Dobrogea de exemplu), acesta a acoperit toate stilurile regionale ale țării, Orchestra de muzică populară Radio și Barbu Lăutaru fiind formații de nivel național.

     Compoziții și prelucrări
     Talentul său componistic înnăscut, a permis prelucrări de anvergură orchestrală necunoscute în trecut. Având la dispoziție formații ample de 50-70 de instrumentiști, dar mai ales bazându-se pe virtuozi cu experiență, adunați de pe toate meleagurile, Nicu Stănescu a încercat să împrumute lucrărilor populare clasice, o statură „simfonică” nouă. Modifică mai multe melodii pentru a suna altfel jocul timbrelor, dialogurile între partidele orchestrele, momentele de solo-uri alternate cu cele de ansamblu (Hora Șapte scări, Ceasornicul, Anicuța neichii dragă, Căruța poștei, Suita de melodii ardelenești, Brâul, Ciuleandra, Fedeleșul, Mugur, mugurel).

     Turnee artistice
     Susține numeroase turnee în Cehoslovacia, Polonia, URSS, Bulgaria, Ungaria, Turcia, Irak, Siria, Austria, Iugoslavia, China, Anglia, RPD Coreeană, Elveția, Finlanda, Albania, India, Egipt, SUA, Italia, RD Germană, Franța, Belgia etc.
     La 5 octombrie 1970 la Sala Pleyel din Paris, Nicu Stănescu susține un program de muzică populară românească (împreună cu naistul Damian Luca) alături de fanfara Scot Guard și ansamblul rus de balalaici Ciaika (laureate cu Chitara de aur și de argint). Aici are bucuria să obțină Chitara de bronz la concursul internațional al Asiociației Franceze de Muzică Recreativă. Trecuseră aproape două decenii de la primul său premiu internațional dobândit la Praga (1949).

     Decesul
     În ziua de 14 aprilie 1971, Nicu Stănescu a murit la București la vârsta de 68 de ani. Trupul neînsuflețit a fost depus în holul Teatrului de Revistă Constantin Tănase de pe Calea Victoriei, unde a avut loc adunarea de doliu. Presa a publicat un comunicat oficial semnat de Ministerul Culturii, Filarmonica de Stat George Enescu, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor și Intitutul de Folclor.
     A fost înmormântat în cimitirul Reînvierea din Colentina, alături de toți marii lăutari bucureșteni, foarte aproape de Costică Pompieru, Sava Pădureanu, Cristache Ciolac sau Grigoraș Dinicu.[13]

     Distincții
     A fost distins și încununat cu o suită de premii, decorații și titluri cucerite de-a lungul bogatei sale activități artistice:

     Premiul I la concursul pe țară al orchestrelor de muzică populară (1947)
     Laureat al Premiului de Stat, clasa I (pe anii 1950-1951)
     titul de Artist emerit al R.P.R. (1954)
     medalia Ordinul „Muncii”, clasa a III-a (1956)
     titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.
     Ordinul „Meritul Cultural”, clasa a II-a (1968)
     Medalia „Chitara de bronz”, decernată de Academia Franceză de Muzică și Divertisment din Paris (1970).
     Dincolo de aceste distincții, Nicu Stănescu a primit numeroase elogii și aprecieri din partea unor mari personalități de talia lui Yehudi Menuhin, David Oistrah, Sviatoslav Richter, Igor Oistrah, Jacques Thibaud sau Fritz Kreisler, personalități în preajma cărora s-a aflat de nenumărate ori.

     Aprecieri
      „Domnului Nicu Stănescu. Spre amintire de la Craiova, 10 decembrie 1936.,George Enescu” — George Enescu - violonist și compozitor.
      „Nicu Stănescu - un distins violonist, șef de orchestră, care provine din orașul Ploiești, a terminat Consrvatorul la clasa Cecilia Nizulescu-Lupu în anul 1927.
     De atunci și până-n prezent, Nicu Stănescu împreună cu frații săi sunt atracția permanentă pentru restaurantul unde ei cântă. Are pe cei doi frați, unul pianist care execută foarte frumos multe cântece specifice pentru vioară, de exemplu «Ciocârlia», iar celălalt frate a terminat studiile de violoncel la clasa maestrului Dimitrie Gh. Dinicu (actualul profesor la Conservatorul de Stat).” — Grigoraș Dinicu - violonist, dirijor și compozitor.
      „(...) Am avut onoarea să cânt cu el la niște nunți prin '70...
     Cânta orice, dar nu și lăutărești de-astea! Zicea că e prea multă țigănie (...)” — Andrei Mihalache — acordeonist și solist vocal.
      „Ceasurile pe care le-am petrecut în stricta intimitate a lui Yehudi Menuhin și a lui Nicu Stănescu, când marele violonist american se interesa îndeaproape de muzica noastră populară și de modalitățile ei de interpretare, s-au agravat puternic în amintirea noastră” — Jean Victor Pandelescu (necrolog publicat în revista Muzica nr.6 din iunie 1971) - ziarist.
      „Virtuoz al viorii, înzestrat totodată cum o mare sensibilitate, a contribuit mult la păstrarea și popularizarea tezaurului de cântece al poporului nostru” — revista Muzica în necrologul publicat în nr. 6/1971 - Corespondent anonim.

Sursa foto: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/b/b7/Nicu_Stanescu.JPG


Comentarii 0 Comentarii

Operator:   
 
 
 
 
 
ABONARE NEWSLETTER:
 
Adresa de email:
 
 
TOP ARTICOLE
A fost semnat contractul de finanțare pentru realizarea Centrului comunitar din Stoenești
Primarul comunei Stoenești a semnat, alături de directorul ADR Sud-V...
 
Primăria Focșani oferă premii locuitorilor care se implică în colectarea deșeurilor electrice, electronice și electrocasnice
2 becuri LED pentru fiecare 15 kilograme de DEEE.
 
CJ Timiș, fruntaș la absorbția fondurilor europene
Ultimele date publicate de ADR Vest arată că administrația județul...
 
Primăria Adunații Copăceni a depus și primit finanțare pentru un proiect prin PNRR
Printre proiectele județului Giurgiu care primesc finanțare prin PNR...
 
Primăria Copșa Mică organizează Revelion Orășenesc
Administrația locală din Copșa Mică invită locuitorii să se îns...
 
58 de intersecții din Bacău vor fi modernizate cu camere de supraveghere
Primăria Bacău va moderniza 58 de intersecții cu camere de supraveg...
 
Primăria Alba Iulia vinde mașini pentru fier vechi
11 mașini abandonate pe domeniul public al Municipiului Alba Iulia vo...
 
Creșa din Agigea se află în procedură de atribuire a contractului de execuție
„Sper ca până la sfârșitul anului să fie semnat acest contract...
 
 
 
 
ECONOMIE
 
Proiect: Plata facturii la energie electrică ar putea fi eșalonată de către consumatorii vulnerabili

» 26 Noiembrie 2022 | Comentarii 0
 
SHOWBIZ
 
Anca Serea, despre fixurile din dormitor ale soțului ei: Altfel nu poate să doarmă!

» 25 Noiembrie 2022 | Comentarii 0
 
DIETA & FITNESS
 
4 aspecte care te-ar putea împiedica să pierzi în greutate

» 26 Noiembrie 2022 | Comentarii 0
 
STIRI TURISM
 
A început Târgul de turism Touristica de la Cluj-Napoca

» 25 Noiembrie 2022 | Comentarii 0
 
STIRI JUDETUL COVASNA
 
CL Sfântu Gheorghe va finanța o parte din concertul de Ziua Națională

» 25 Noiembrie 2022 | Comentarii 0
 
STIRI JUDETUL CALARASI
 
Deputat de Călărași: Pensiile, alocațiile și indemnizațiile se majorează!

» 24 Noiembrie 2022 | Comentarii 0