Hann Sebastian

HANN, SEBASTIAN (1644-1713)

            Sibiul, oraÅŸ cu străvechi tradiÅ£ii în meÅŸ­teÅŸugul prelucrării artistice a metalu­lui, a fost locul unde ÅŸi-a desfăşurat activitatea unul din cei mai mari argintari ai evului mediu: Sebastian Hann. Ori­ginar din Levoca (Slovenia), Sebastian Hann s-a stabilit în Transilvania îna­inte de a împlini 30 de ani, primirea lui în breasla argintarilor sibieni având loc la 27 iulie 1675. Talentul ÅŸi îndemanarea în lucrul metalului preÅ£ios l-au aju­tat pe tanărul artist să se remarce în timp destul de scurt, mereu mai nu­meroase comenzi începand să-i fie adresate. Clientela «domnului Aurifaber Sebastian Hann» o formau curtea prin­ciară a Transilvaniei ÅŸi personalităţi de seamă din epocă. De prin anii 1687-1688 începu să primească comenzi ÅŸi din partea Ţării RomâneÅŸti, fie de la Cantacuzini, fie - mai cu seamă - de la Constantin Brancoveanu, pentru care a lucrat ÅŸi contemporanul său, meÅŸterul Georg May II (secolul XVII-1712), originar din BraÅŸov (pe spate­le unei ferecături din anul 1707, Georg May a reprezentat pe Constantin Bran­coveanu ÅŸi doamna Maria îmbrăcaÅ£i în fastuoase costume de ceremonie, cu co­roanele princiare pe cap).

            Pentru a răspunde gustului rafinaÅ£ilor comanditari de la sud de CarpaÅ£i, meÅŸterul Sebastian a abordat subiecte ÅŸi soluÅ£ii tehnice specifice artei brancoveneÅŸti, nefolosite pană atunci în ac­tivitatea sa. Adoptarea acestor proce­dee de lucru ÅŸi a unui alfabet decorative - altele decat cele obiÅŸnuite lui - de­monstrează disponibilitatea argintaru­lui de adaptare la experienÅ£e artistice mereu noi.

            Sub îndrumarea lui Sebastian Hann au descifrat tainele artd ori s-au per­fecÅ£ionat în meÅŸteÅŸug ucenici ÅŸi calfe nu numai din Sibiu sau din alte oraÅŸe tran­silvănene, ci ÅŸi unii veniÅ£i de pe înde­părtate meleaguri, aÅŸa cum a fost tanărul Hans Christophorus Schwartz din Konigsberg. În anul 1694, Sebastian Hann, artist cu mare faimă, aflat în plină putere creatoare, a fost ales staroste prim (senior magistrum) al breslei argintarilor din Sibiu ÅŸi expert în eva­luarea obiectelor din aur ÅŸi argint. În 1700 ÅŸi apoi, din 1704, în fiecare an, a fost ales în înalta demnitate de preÅŸedinte al Sfatului celor 100 (Orator cen­tumvir orum). A trecut din viaţă la 28 fe­bruarie 1713.

            Opera lui Sebastian Hann este cuprin­zătoare, vastă. Ea se distinge prin fine­Å£ea execuÅ£iei, prin armonia proporÅ£ii­lor, prin bogăţia ÅŸi diversitatea motive­lor ornamentale. Lucrări cum sânt: cana de la Cisnădie din 1675, paftaua din 1682, ciboriul ÅŸi sfeÅŸnicul de la Muzeul Brukenthal, ferecătura de car­te comandată de Constantin Branco­veanu în 1693, epitaful comitelui Va­lentin Frank von Franckenstein din 1697, vasul breslei Å£esătorilor din Sibiu din 1706 sânt martorele talentului său ÅŸi, în acelaÅŸi timp, sunt edificatoare pentru evoluÅ£ia artistului, al cărui apo­geu se plasează în ultimul deceniu al veacului al XVII-lea.

            DeÅŸi păstrează multe elemente renas­centiste, lucrările meÅŸterului sibian sânt caracteristice artei barocului.Spe­cific creaÅ£iei lui Hann este tratarea, ser­vită de o tehnică de lucru desăvârÅŸit stăpanită, a unor compoziÅ£ii de largă respiraÅ£ie epică. Printre lucrările de acest fel se numără cana istoriată din 1697-1699, aflată la Muzeul de artă al R. S. România.

            Sebastian Hann ocupă în istoria artei locul celui mai de seamă reprezentant al barocului în orfevrăria românească, fiind, în acelaÅŸi timp, unul din marii argintari europeni de la graniÅ£a dintre veacurile XVII ÅŸi XVIII.