Sibiul, oraÅŸ cu străvechi tradiÅ£ii în meÅŸteÅŸugul prelucrării artistice a metalului, a fost locul unde ÅŸi-a desfăşurat activitatea unul din cei mai mari argintari ai evului mediu: Sebastian Hann. Originar din Levoca (Slovenia), Sebastian Hann s-a stabilit în Transilvania înainte de a împlini 30 de ani, primirea lui în breasla argintarilor sibieni având loc la 27 iulie 1675. Talentul ÅŸi îndemanarea în lucrul metalului preÅ£ios l-au ajutat pe tanărul artist să se remarce în timp destul de scurt, mereu mai numeroase comenzi începand să-i fie adresate. Clientela «domnului Aurifaber Sebastian Hann» o formau curtea princiară a Transilvaniei ÅŸi personalităţi de seamă din epocă. De prin anii 1687-1688 începu să primească comenzi ÅŸi din partea Ţării RomâneÅŸti, fie de la Cantacuzini, fie - mai cu seamă - de la Constantin Brancoveanu, pentru care a lucrat ÅŸi contemporanul său, meÅŸterul Georg May II (secolul XVII-1712), originar din BraÅŸov (pe spatele unei ferecături din anul 1707, Georg May a reprezentat pe Constantin Brancoveanu ÅŸi doamna Maria îmbrăcaÅ£i în fastuoase costume de ceremonie, cu coroanele princiare pe cap).
Pentru a răspunde gustului rafinaÅ£ilor comanditari de la sud de CarpaÅ£i, meÅŸterul Sebastian a abordat subiecte ÅŸi soluÅ£ii tehnice specifice artei brancoveneÅŸti, nefolosite pană atunci în activitatea sa. Adoptarea acestor procedee de lucru ÅŸi a unui alfabet decorative - altele decat cele obiÅŸnuite lui - demonstrează disponibilitatea argintarului de adaptare la experienÅ£e artistice mereu noi.
Sub îndrumarea lui Sebastian Hann au descifrat tainele artd ori s-au perfecÅ£ionat în meÅŸteÅŸug ucenici ÅŸi calfe nu numai din Sibiu sau din alte oraÅŸe transilvănene, ci ÅŸi unii veniÅ£i de pe îndepărtate meleaguri, aÅŸa cum a fost tanărul Hans Christophorus Schwartz din Konigsberg. În anul 1694, Sebastian Hann, artist cu mare faimă, aflat în plină putere creatoare, a fost ales staroste prim (senior magistrum) al breslei argintarilor din Sibiu ÅŸi expert în evaluarea obiectelor din aur ÅŸi argint. În 1700 ÅŸi apoi, din 1704, în fiecare an, a fost ales în înalta demnitate de preÅŸedinte al Sfatului celor 100 (Orator centumvir orum). A trecut din viaţă la 28 februarie 1713.
Opera lui Sebastian Hann este cuprinzătoare, vastă. Ea se distinge prin fineÅ£ea execuÅ£iei, prin armonia proporÅ£iilor, prin bogăţia ÅŸi diversitatea motivelor ornamentale. Lucrări cum sânt: cana de la Cisnădie din 1675, paftaua din 1682, ciboriul ÅŸi sfeÅŸnicul de la Muzeul Brukenthal, ferecătura de carte comandată de Constantin Brancoveanu în 1693, epitaful comitelui Valentin Frank von Franckenstein din 1697, vasul breslei Å£esătorilor din Sibiu din 1706 sânt martorele talentului său ÅŸi, în acelaÅŸi timp, sunt edificatoare pentru evoluÅ£ia artistului, al cărui apogeu se plasează în ultimul deceniu al veacului al XVII-lea.
DeÅŸi păstrează multe elemente renascentiste, lucrările meÅŸterului sibian sânt caracteristice artei barocului.Specific creaÅ£iei lui Hann este tratarea, servită de o tehnică de lucru desăvârÅŸit stăpanită, a unor compoziÅ£ii de largă respiraÅ£ie epică. Printre lucrările de acest fel se numără cana istoriată din 1697-1699, aflată la Muzeul de artă al R. S. România.
Sebastian Hann ocupă în istoria artei locul celui mai de seamă reprezentant al barocului în orfevrăria românească, fiind, în acelaÅŸi timp, unul din marii argintari europeni de la graniÅ£a dintre veacurile XVII ÅŸi XVIII.