Literat ÅŸi cărturar de marcă, Mihail Halici s-a născut la CaransebeÅŸ, într-o familie de mici nobili bănăţeni. După o copilărie vegheată de tatăl său, cărturar ÅŸi el cu faimă în epocă, tânărul Halici a început să studieze în ÅŸcoli publice, întai la CaransebeÅŸ, apoi la Sibiu (1661 - 1664) ÅŸi, în fine, pană în 1667, la liceul academic reformat din Aiud.
Apreciat pentru buna sa pregătire intelectuală, Mihail Halici a fost numit rector al Åžcolii reformate din Orăştie, ÅŸcoală care avea printre elevii ei ÅŸi mulÅ£i români.
Antrenat în vehementele discuÅ£ii filozofice purtate la ÅŸcoala din Aiud (unde se întorsese prin 1669), Halici a fost expulzat din instituÅ£ie ca fiind adeptul ÅŸi propagatorul ideilor filozofiei carteziene.
În anul 1674 a plecat în Ţările de Jos, apoi în Anglia, la Londra, unde se pare că a rămas pentru tot restul vieÅ£ii. Mihail Halici a fost unul dintre cd mai cultivaÅ£i oameni ai timpului său. El a posedat în Å£ară o admirabilă bibliotecă, una din cele mai importante din veacul al XVII-lea, care număra aproximativ 540 titluri. Catalogul ei arată preocupările multilaterale ale învăţatului român.
Alături de cărţi literare, de istorie, de filozofie, de teologie, biblioteca poseda numeroase lucrări de ştiinţele naturii, de drept, de medicină.
Elaborată pană la 30 de ani, cand s-a exilat, creaÅ£ia literară a lui Mihail Halici cuprinde o colecÅ£ie manuscrisă de poezii . Întocmită în limba română ÅŸi tipărită la Basel, în anul 1674, una din lucrările lui Mihail Halici, o Odă dedicată unui prieten, marchează începuturile poezid culte româneÅŸti cu conÅ£inut laic.