Grecenii - Fratii Greceanu

GRECENII - FRAÅ¢II GRECEANU (sec. XVI-XVIII)

            Radu ÅŸi Åžerban Greceanu, mari oameni de cultură în vremea lui Constantin vodă Brancoveanu, provin dintr-o fa­milie de boiernaÅŸi munteni. CâÅŸtigand faimă - primul de versificator, al doi­lea ca bun editor de cărÅ£i în limba grea­că - Grecenii s-au stabilit cu diferite slujbe pe langă curtea domnitorului. Principalele lor îndeletniciri nu erau însă dregătoriile mărunte sau mai im­portante pe care le-au primit, ci acelea legate de activitatea culturală a epo­cii.

            Cunoscător de limbi străine, logofătul Radu Greceanu a făcut cateva traduceri, între ele aflandu-se tălmăcirea în ver­suri româneÅŸti a «PoveÅŸtii de jale a mor­Å£ii silnice a lui Constantin postelnicul Cantacuzino». Radu Greceanu este autorul unei cronici de curte a domniei lui Brancoveanu, cronică scrisă la în­demnul acestuia, dar ÅŸi ca urmare a admiraÅ£iei pe care cărturarul o purta voievodului său. «Până în ziua de azi - scria el în cronică - multe feliuri de bunătăţi ai dăruit măria-ta la toată suflarea din Å£ara aceasta ÅŸi aÅŸa ÅŸi pre mine, plecatul slujbaÅŸ al înălÅ£imii-tale, m-ai încălzit încat nu poci să-mi arăt mai bine recunoÅŸtinÅ£a de care sânt cu­prins, decat prin alcătuirea acestei istorii despre viaÅ£a ÅŸi împlinerile domniei înălÅ£imei-tale, care s-au petrecut prin ve­derile mele.».

            Începută prin anul 1693, cronica coprinde descrierea strict cro­nologică a stăpanirii lui Brancoveanu de la urcarea lui în tron până la tragicul sfarÅŸit ce i l-a hărăzit înalta Poartă. Lucrarea conÅ£ine - ÅŸi aceasta este o dovadă a sentimentelor sale patriotice ÅŸi politice - constatări triste privind «lăcomia păganească» cu care erau secă­tuite bogăţiile pămantului cuvinte as­pre adresate duÅŸmanilor ţării. Caracte­rul oficial al cronicii i-a imprimat un stil sobru, expozitiv. Uneori însă - aÅŸa cum este pasajul despre vizita în Å£ară a ambasadorului englez la Istanbul - autorul face descrieri cu putere de evo­care ce se constituie în dovezi ale unui cert talent literar.

            Åžerban Greceanu a avut o carieră po­litică, mai importantă decat fratele său, fiind numit mare vistiernic (1694- 1703) ÅŸi mare logofăt (1704-1710). Ca slujitor al condeiului s-a ocupat de traduceri, între ele cea mai importantă fiind Biblia. Folosind în această tăl­măcire traducerile realizate parÅ£ial de cărturari de seamă din Moldova ÅŸi Transilvania, ca Dosoftei, Nicolae Milescu spătarul, Simion Åžtefan, Grece­nii au contribuit la formarea unei limbi literare unitare ÅŸi la crearea unei tra­diÅ£ii a scrisului românesc. IniÅ£iată de Åžerban Cantacuzino ÅŸi tipărită în pri­mul an de domnie ai lui Constantin Brancoveanu, lucrarea fraÅ£ilor Grecea­nu a constituit punctul de plecare al tuturor traducerilor ce s-au făcut ulte­rior. Impresionantă prin proporÅ£iile ei, valoroasă prin multe calităţi de limbă literară, de stil, Biblia tradusă de fraÅ£ii Greceanu poate fi pe drept considerată, aÅŸa cum scria Nicolae Iorga, un «monument literar fără păreche».