Geo Bogza scriitor prahovean

BOGZA, GEO

Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Ploiești.și a murit pe 14 septembrie 1993 la București.

Poet și prozator.

Fiul antreprenorului  Alexandru Bogza și al Elenei Rhea Silvia (născută Georgescu); fratele scriitorului Radu Tudoran.

Școala primară la Ploiești (1915-1919); elev al Școlii de Marină din Galați și Constanța (1921-1925).

După o susținută activitate publicistică și literară în presa vremii- dintre care reținem tipărirea revistei de avangardă Urmuz, colaborarea la Bilete de papagalși Unu – debutează  editorial cu plachetele Jurnal de sex (1929( și Poemul invectivă (1933).

Poezie protestatară realizată în mare parte  cu procedee suprarealiste. După apariția Poemului invectivă, scriitorul suportă două detențiuni (1933, 1937). În ziarul Tempoapare Ioana Maria. 17 poeme (1937). În același an pleacă în Spania de unde trimite pentru Lumea românească ciclul de reportaje-confesiune Tragedia poporului basc.

Alte colaborări la Cuvântul liber, Azi, Revista fundațiilor regale, România liberă, Contemporanul (începe colaborarea săptămânală, în 1966, cu tableta Avionul și căprioara).

În Revista română (1941) și Viața românească (1944) publică paagini din Cartea Oltului.

În 1945 apare volumul Cântecede revoltă, de dragosteși de moarte și Cartea Oltului, care « opune violenței și josniciei, cruzimii și urii, marea frumusețe a lumii».

Membru al Academiei Române (1955); Membru în Consiliul Național pentru Apărarea Păcii (1955); Erou al Muncii Socialiste (1971).

Geo Bogza a creat un stil de viziune cosmică și de perspectivă monumentală a realității, responsabil și angajat cu întreaga sa «fire iremediabil lirică, însetată de absolut și sublim».

Opera:

Jurnal de sex, București, 1929; Poeme, București, 1929; Poemul invectivă. Cu amprentele digitale ale autorului, București, 1933; Ioana Maria. Șaptesprezece poeme, București, 1937; Țări de piatră, de foc și de pământ, București, 1939; Cântec de revoltă, de dragoste și moarte, București, 1945; Cartea Oltului, București, 1945; Pe urmele războiului în Moldova, București, 1945; Țara de piatră, București, 1946; Oameni și cărbuni în Valea Jiului, București, 1947; Sfârșitul lui Jacob Onisia, București, 1949; Începutul epopeii, București, 1950; Porțile măreției, București, 1951; Șantierul de la cumpăna apelor, București, 1951; Trei călătorii în inima țării, București, 1951; Vestitoarea furtunii, București, 1951; Anii împotrivirii. Reportaje. Pamflete. Articole, 1934-1939, București, 1953; Meridiane sovietice, București, 1953 (ediția a doua 1956); Tablou geografic, București, 1954; CIU- Yuan. Henri Fieldind. Walt Whitman, București, 1955; Scrieri în proză I-V, București, 1956-1960; Pagini comtemporane, 1944-1956, București, 1957; Tăbăcarii și lumea petrolului, București, 1957; Țara de piatră, București, 1962 (ediția a doua 1964); O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil. Fișe literare. Povestiri. Pamflete, București, 1968; Țara de piatră. Confesiune despre vitregia naturii și a istoriei, București, 1971; Priveliști și sentimente, București, 1972; Tablou geografic, București, 1973; Paznic de far, București, 1974; Cartea Oltului. Statuia unui râu, București, 1976.

Sursa foto: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/56/Geo_Bogza.jpg