Pictorul roman Dragos Coman

DRAGOŞ COMAN (sec. XV - sec. XVI)

            În anul 1541 zidurile cunoscutului monument din comuna Arbore (ju­deţul Suceava) aveau să fie împodobite şi în interior şi pe dinafară cu frumoase, nemuritoare fresce. Principalul lor au­tor a fost Dragoş, fiul lui Coman, unul dintre cei mai talentaţi pictori ai vremii (despre el, reputatul istoric de artă belgian Paul Philipot afirmă că este cel mai de seamă pictor al Europei răsăritene din veacul al XVI-lea).

            Originar din Iaşi, el a descifrat tainele meşteşugului său într-un atelier local de pictură. Învăţătura şi-a completat-o, după procedeele epocii, prin călătorii în reputate centre artistice europene.

            Înzestrat cu harul picturii, beneficiind de o pregătire complexă, temeinică, Dragoş Coman se afla în plină putere creatoare cand a primit de la Ana, ne­poata ctitorului, comanda înfrumuse­ţării monumentului din Arbore, munca fiindu-i răsplătită cu 20 de zloţi.Fres­cele lui Dragoş Coman au acoperit registrele superioare ale interiorului.

            În exterior a pictat în întregime pere­tele vestic şi, parţial, celelalte faţade. Scenele pe care le-a realizat sânt de o rară frumuseţe. Personajele cu siluete elegante, suple, se detaşează pe fundaluri tratate arhitectural. Paleta cromati­că este pură, luminoasă, dominata de al­bastrul intens, ocrul auriu de galben, brun, violaceu. Desenul este exact, precis, dovedind o mană sigură, for­mată. De o mare frumuseţe sânt cele două tablouri votive, în care ctitorii, Luca Arbore şi familia sa, sânt prezen­taţi în fastuoase haine de ceremonie.

            Picturile de la Arbore datorate lui Dra­goş Coman degajă un sentiment de adancă seninătate, de optimism, o im­presie de intimă, învăluitoare muzica­litate, ele constituind o comoară de preţ a tezaurului românesc de artă medievală.