Dobromir - cei mai cunoscuti pictori romani

DOBROMIR - PICTORII DOBROMIR (sec. XV-XVI)

            Dobromir (sec. XV – sec. XVI) şi Dobromir cel Tanăr (sec XVI), sânt doi dintre cei mai talentaţi, mai cunos­cuţi pictori români din acest veac al XVI-lea, atat de bogat în nume şi realizări artistice prestigioase.

Date biografice despre Dobromir sau Dobromir din Targovişte - cum i se mai spune - nu se cunosc. Se ştie doar că, în calitate de şef al atelierului domnesc de pictură din capitala de atunci a Ţării Româneşti, a realizat decoraţia murală a celor mai importante monu­mente înălţate în epocă. Împreună cu Jitian şi cu Stancu, în 1515, a făcuţ, cu «vopsele de aur», frescele de la Dealu.

Patru ani mai tarziu, a îmbrăcat în culoare Bistriţa Craioveştilor, asociaţi fiindu-i atunci meşterii Dumitru şi Chirtop.

            În vremea lui Radu de la Afumaţi, în anul 1526 «cu mana lui Dobromir» a fost împodobită cu picturi cea mai importantă ctitorie a lui Neagoe Ba­sarab - biserica episcopală din Curtea de Argeş (părţi importante din această frescă sânt expuse astăzi la Muzeul de artă al R S. România). Din puţinele fragmente ce se păstrează încă din ope­ra lui Dobromir (picturile de la Dealu şi de la Bistriţa nu mai există), se pot descifra trăsăturile specifice artei sale.

Personajele sânt monumentale, solem­ne, în atitudini majestoase; chipurile lor, uşor distante, au o nobleţe, o seni­nătate particulare. Desenul este ferm, sigur. Paleta vie, subtil armonizată, fo­loseşte cu precădere albastrul, verdele, roşul şi, pentru a da somptuozitate întregului ansamblu, aurul. Pentru prima dată compus într-o desfăşurare atat de amplă (sânt reprezentaţi nu numai domnitorii - 4 primul, Nicolae Alexandru; ultimul, Radu de la Afu­maţi - dar şi membrii familiilor lor), tabloul votiv, de pe pereţii de sud şi de vest din prima încăpere a monumentu­lui ctitorit de Neagoe Basarab la Curtea de Argeş, este edificator pentru apre­cierea talentului artistic al lui Dobro­mir.

            Această compoziţie comunică privito­rului realităţi şi idealuri politice din epocă. Prezentand o suită întreagă de mari voievozi, tabloul votiv de la Ar­geş relevă autoritatea domniei bazată nu numai pe împlinirile de seamă ale ctitorilor, ci şi pe o îndelungată tradi­ţie dinastică, bogată în fapte memo­rabile. Înfăţişarea a trei din cei mai vestiţi eroi ai războaielor antiotomane

-Mircea cel Bătran, cneazul sârb Lazăr şi Radu de la Afumaţi - evocă luptele purtate pentru independenţă şi îndeamnă la păstrarea ei cu orice preţ.

Dobromir este autorul unor lucrări în tempera pe lemn, una din cele mai vechi opere de acest gen din Ţara Ro­mânească ce se păstrează (datată în 1517) datorandu-i-se lui. In partea de jos a acestui panou sânt reprezentaţi de o parte Neagoe Basarab, de partea cealaltă Despina Doamna cu fiii şi fiicele lor.

            Al doilea Dobromir, cel Tanăr, probabil fiu al lui Dobromir cel Bătran, a fost, ca şi înaintaşul său, un mare reprezentant al acelei ilustre şcoli de pictură de la Targovişte, a cărei rodnică activitate s-a întins pană către jumătatea secolu­lui al XVII-lea. Dobromir cel Tanăr este principalul autor al frescelor de la Snagov (1563), Tismana (1564), Bucovăţ (1574). Deşi refăcute în cursul veacurilor, picturile Snagovului im­presionează prin frumuseţea rafinată a compoziţiilor, prin calitatea desenului, prin echilibrul cromatic al ansamblu­lui. Executand, la comanda vornicului Nedelcu Bălăceanu, picturile pronao­sului Tismanei, Dobromir cel Tanăr a dovedit o rară fantezie în realizarea fizionomiilor, în expresivitatea atitu­dinilor, în diversitatea amănuntelor de costumaţie. Prin siluetele graţioase,