Istoricul Nicolae Iorga

IORGA, NICOLAE

            Nicolae Iorga s-a născut la data de 5 iunie 1871, la Botoşani şi a murit pe data de 27 noiembrie 1940, la Strejnic.

            Istoric, memorialist, poet, dramaturg, critic şi istoric literar.

            Fiul avocatului Nicu Iorga şi al Zulniei (născută Arghiropol).

            Învaţă să citească singur; debutează în presă la 14 ani, în ziarul Românul, al unchiului său Manole Arghiropol (1885).

            Şcoala primară şi gimnaziul la Botoşani,apoi «Liceul naţional»din Iaşi, unde îşi dă şi bacalaureatul (1888). Facultatea (secţia Istorico-literară) o termină într-un singur an (1889), la Iaşi, «magna cum laude». Cursuri de specializare la Universitatea din Paris, Berlin şi Leipzig; absolvă «École practique des Hautes Études» cu lucrarea Philippe de Mézières (1892), şi îşi ia doctoratul la Leipzig, cu teza Thomas III, Marquis de Saluces , cu Lamprecht (1893).

            Colaborează la Revue historique şi Revue de LʼOrient latin, adună documente şi iniţiază coloane, precum Acte şi fragmente cu privire la istoria românilor sau Notes et extraits pour servir à lʼhistoire des croisades aux XV-ème siècle etc.

            Profesor la Universitatea din Bucureşti (1894);

            Membru corespondent al Academiei Române (1897).

            Este atras şi de publicistică şi, după perioada de tinereţe socialistă de la Contemporanul, Lupta, Convorbiri literare şi Epoca, scrie la România jună, LʼIndépendance roumaine şi Sămănătorul (din 1903), din care face o adevărată tribună pentru un program literar distinct, urmat şi la alte reviste întemeiate de el: Neamul românesc, Floarea darurilor, Neamul românesc literar, Drum drept, Cuget clar ş.a.

            Recunoscut pe plan mondial pentru valoarea sa de istoric, el redactează pentru colecţie «Istoria statelor europene», Geschichte des Rumănischen Volkes im Rahmen seiner Staatsbildungen (1905), The Byzantin empire (London, 1907), şi Geschichte des Osmanischen Reiches (Gotha, 1908).

            Scrie şi publică într-un ritm extrem de susţinut: şapte cărţi în 1905, 33 în 1910, 29 în 1912, 300 între 1920-1940.

            Membru al Academiei Române (26 mai 1910), «Doctos Honoris Causa» al mai multor universităţi, membru al Academiei franceze, poloneze, iugoslave etc.; ţine conferinţe şi participă la congrese internaţionale (Paris, Lille, Strasbourg, Oslo, Roma, Milano, Zürich, Berna, Barcelona, în S.U.A etc.)

            Crează «Fundaţia Iorga», «Universitatea populară» de la Vălenii de Munte, «Şcoala română» de la Fontenay-aux-Roses, «Casa Romena» din Veneţia etc.

            Preşedinte al «Comisiei Monumentelor Istorice», decan, rector, senator de drept, prim ministru.

            În 1940 este asasinat de Garda de Fier, lăsând în urmă o operă grandioasă şi exemplul unei vieţi de aleasă ţinută morală.

OPERA: Poezii (1890-1893), Bucureşti, 1893; Schiţe din literatura română, I-II, 1893-1894; Amintiri din Italia. Giosué Carducci, Bucureşti, 1985; Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea, I-II, Bucureşti, 1901; Sate şi preoţi din Ardeal, Bucureşti, 1902; Drumuri şi oraşe din România, Bucureşti, 1904; Pe drumuri depărtate, Bucureşti, 1904; Geschichte des Rumănischen Volkes, Gotha, 1904; Sate şi mânăstiri din România, Bucureşti, 1905; Gânduri şi sfaturi ale unui om ca oricare altul, Bucureşti, 1905; Lupta pentru limba românească, Bucureşti, 1906; Constribuţii la istoria literaturii române în veacul al XVIII-lea şi al XIX-lea, I-III, Bucureşti, 1906; Istoria literaturii româneşti în veacul al XIX-lea – de la 1821 înainte. În legătură cu dezvoltarea culturală a neamului, I-III, Bucureşti – Vălenii de Munte, 1907-1909; Prin Bulgaria la Constantinopol, Bucureşti, 1907; Geschichte des Osmanischen Reiches, 5 volume, Gotha, 1908-1913; Cugetări, Vălenii de Munte, 1911 (ediţia a doua, Bucureşti, 1968, ediţia a treia, Bucureşti, 1972); Mihai Viteazul (teatru), Vălenii de Munte, 1911; Oameni care au fost, I, Vălenii de Munte, 1911, II, Bucureşti, 1916 , ediţia a doua, Bucureşti, I-IV, 1934-1939; ediţie îngrijită de Ion Roman, Bucureşti, 1967; Trei drame, Vălenii de Munte, 1912; Note de drum, Vălenii de munte, 1913; Carlo Goldoni, Hangiţa (traducere), Braşov, 1914; O luptă literară. Articole de la «Sămănătorul» Vălenii de Munte, I-1914; II-1916; Din mijlocul luptei, Iaşi, 1918; Constantin Brâncoveanu, Bucureşti, 1920; Cantemir bătrânul, Bucureşti, 1920; Istoria literaturilor romanice în dezvoltarea şi legăturile lor, Bucureşti, 1920 (ediţia a doua, Bucureşti, 1968); Pagini de critică din tinereţă, Craiova, 1921; Din opera poetică a lui N.Iorga, Craiova, 1921; În Franţa, Bucureşti, 1921; Moartea lui Dante şi Molière se răzbună, Craiova, 1922; Omul cari ni trebuie, Craiova, 1922; Zidirea mânăstirii Argeş, Craiova, 1922; Sarmală, amicul poporului, Craiova, 1923; Note polone, Bucureşti, 1924; Trei drame: Doamna lui Ieremia, Gheorghe Lazăr, Contra Patriei, Bucureşti, 1924; Istoria literaturii româneşti I-III, Bucureşti, 1925-1933; În Serbia de după război, Vălenii de Munte, 1927; Câteva zile în Spania, Bucureşti, 1927; Fata babei şi fata moşneagului, Vălenii de Munte, 1927;Prin vremuri, Vălenii de Munte, 1928; Cleopatra, Vălenii de Munte, 1928; Ţara cea mai depărtată din Europa: Portugalia, Bucureşti, 1928; Istoria românilor prin călători, I-III, 1928-1929; Ţări scandinave: Suedia şi Norvegia, Bucureşti, 1929; Istoria literaturii române. Introducere sintetică, Bucureşti, 1929; ediţia a doua, 1968; America şi românii din America, Vălenii de Munte, 1930; Privelişti elveţiene, Vălenii de Munte, 1930; Memorii, I-VII, Bucureşti, 1931-1939; Vederi din Grecia de azi, Bucureşti, 1931; Trei piese simple pentru oameni modeşti, Vălenii de Munte, 1931; Supt trei regi. Istorie a unei lupte pentru un ideal moral şi naţional, Bucureşti, 1934; Istoria literaturii româneşti contemporane, I-II, Bucureşti, 1934; O viaţă de om, aşa cum a fost. Orizonturile mele, Bucureşti, 1934, ediţia a doua, 1972, ediţia a treia, 1976; Moartea lui Asur, Vălenii de Munte, 1934, Sângele lui Minos, Vălenii de Munte, 1935; Despre Olanda, Bucureşti, 1936; Istoria Românilor I-X, Bucureşti, 1936-1939; Instantanee veneţiene, Bucureşti, 1938; Regele Cristina, Bucureşti, 1939; Toate poesiile lui N.Iorga, I-II, Vălenii de Munte, 1939-1940; Discursuri parlamentare, I-II, Bucureşti, 1939-1940; Sfaturi pe întuneric, I-II, Bucureşti, 1936-1940; Pagini alese, I-IV, Bucureşti, 1965; Pagini de tinereţe, I-II, Bucureşti, 1968; Studii literare, I-II, bucureşti, 1971; Peisagii, Cluj, 1972; Privelişti din ţară, Bucureşti, 1974; Teatru, Bucureşti, 1974; Ultimele, 1978.

Sursa foto: http://img171.imageshack.us/img171/4107/nicolaeiorga.jpg