TUN IMOBILIAR de 20 de mii de hectare de pădure orchestrat de primarul din Miercurea Ciuc, UDMR-istul Raduly Robert

TUN IMOBILIAR de 20 de mii de hectare de pădure orchestrat de primarul din Miercurea Ciuc, UDMR-istul Raduly Robert

         Se repune pe tapet ,,o afacere” de milioane de euro
         Proiect de hotărâre privind demararea înfiinţării unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară care să administreze bunurile Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc
         Miza: retrocedarea a peste 20 de mii de hectare de fond silvic din bazinul Topliţa, printre altele

         În şedinţa Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, ce se desfăşoară astăzi, pe ordinea de zi este un proiect de hotărâre prin care se doreşte demararea demersurilor pentru înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitare. Asociaţie care să administreze bunurile Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc.
         Cum s-a mai arătat în paginile ziarului nostru, Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc s-a înfiinţat în baza unei hotărâri judecătoreşti – persoană juridică de drept privat – şi a fost declarată fraudulos continuatorul persoanei juridice ,,Bunurile Private din Ciuc”, existentă din 1946, care, conform legii, era persoană juridică de drept public. La nivel local nu se putea reînfiinţa acea asociaţie (sau o asociaţie care să fie declarată continuatoarea Bunurilor Private din Ciuc), ci doar printr-un act al puterii de stat. Practic, prin înfiinţarea acestei asociaţii de dezvoltare intercomunitară se doreşte acoperirea neregulilor ce au decurs din înfiinţarea Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc cu scopul de a intra în posesia fondului Bunurilor Private din Ciuc (înfiinţată în 1946) – este vorba despre zeci de mii de hectare de păduri, păşuni, imobile.
         Ce prevede proiectul de hotărâre supus spre aprobare
         Proiectul de hotărâre este iniţiat de preşedintele CJ, Borboly Csaba, şi consilierii judeţeni Becze Istvan şi Rafain Zoltan. În expunerea de motive a acestora se arată că: ,,Având în vedere faptul că bunurile persoanei juridice de drept privat Bunurile Private din Ciuc erau administrate de o persoană juridică de drept public, prin prevederile Legii nr. 765/1946 privind retrocedarea unor bunuri expropriate către persoana juridică Bunurile Private din Ciuc; înfiinţarea Regiei Publice Comerciale Bunurile Private din Ciuc (persoană de drept public) (…) cu scopul de a administra bunurile persoanei juridice de drept privat Bunurile Private din Ciuc, a cărui succesor de drept este Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc”. După cum se vede, expunerea de motive este mai mult decât confuză. Mai departe, se mai arată în expunere: ,,În vederea administrării bunurilor reconstituite – în temeiul prevederilor legilor de retrocedare – în favoarea Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc se constată necesitatea înfiinţării unei persoane juridice de drept public similare Regiei Publice Comerciale Bunurile Private din Ciuc sub forma unei asociaţii de dezvoltare intercomunitare (…) scop în care se propune însărcinarea preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita cu demararea demersurilor legale pentru constituirea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară, care se va înfiinţa cu unităţile administrativ-teritoriale în vederea realizării unor proiecte necesare dezvoltării zonale ale membrilor, prin gestionarea/exploatarea unor bunuri de interes public local şi judeţean, care aparţineau şi aparţin Bunurilor Private din Ciuc”.
         Scurt istoric al înfiinţării Asociaţiei
         În continuare vom prezenta un scurt istoric privind această asociaţie. ,,Asociaţia Composesorală Bunuri Private din Ciuc”, cu sediul în Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita, a fost înfiinţată în aprilie 2000, fiind înregistrată ca persoană juridică printr-o sentinţă civilă a Judecătoriei Miercurea-Ciuc. Doi ani mai târziu, Hajdu Gabor (fost senator UDMR), în calitate de preşedinte al asociaţiei, împreună cu Raduly Robert, primarul municipiului Miercurea-Ciuc, au dat în judecată statul român, mai exact Ministerul Finanţelor Publice, dorind ca instanţa să constate că persoana juridică Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc este una şi aceeaşi persoană juridică cu persoana juridică ,,Bunurile Private din Ciuc”, existentă din 1946, care, conform legii, era persoană juridică de drept public. Numai că diferenţa dintre cele două asociaţii este enormă: Asociaţia Composesorală este persoană juridică de drept privat, în schimb cea din 1946 era de drept public. Prin sentinţa civilă nr. 1321 din 13 iunie 2002 s-a recunoscut ,,identitatea” celor două organizaţii. Deşi este definitivă, ea nu poate produce efecte obligatorii, fiind vădit nelegală.
         De altfel, mai multe decizii ale magistraţilor Curţii de Apel Târgu-Mureş, pronunţate în cauze în care obiectul cercetării avea legătură cu Asociaţia Composesorală ,,Bunurile Private din Ciuc”, situaţii în care solicitările acesteia au fost respinse pe motiv că magistraţii au considerat că asociaţia înfiinţată în anul 2000 nu poate fi continuatoarea de drept a vechii regii de drept public, ,,Bunurile Private din Ciuc”.
         Miza este enormă
         Dar să vedem care este miza, amintind ce anume administra Regia Publică Comercială ,,Bunurile Private din Ciuc”. Este vorba despre rezerva de stat rămasă după aplicarea Legii de reformă agrară din anul 1921, în speţă de bunuri destinate uzului public sau folosirii lor în interes public.
         Concret, în momentul de faţă se doreşte obţinerea, printre altele, a peste 20.000 hectare de păduri şi fâneţe din Bazinul Topliţa, inclusiv imobile printre care sediile ocoalelor silvice din zonă – Tulgheş, Borsec şi Topliţa. Sau a Spitalului ORL din Miercurea-Ciuc, ori a peste 6.000 de hectare din Plăieşii de Jos.