Cea mai importantă piesă a costumului tradiţional feminin din România a fascinat deopotrivă pictori, fotografi, feţe regale şi designeri de renume internaţional. Toţi aceştia s-au inspirat, au promovat şi s-au lăsat vrăjiţi de ie sau „cămaşa cu altiţă” (chenar), aşa cum mai este ea cunoscută. Multe dintre ii sunt realizate de mâinile prahovencelor de la Breaza și din satele învecinate, care fac un profit important din ţesutul, croitul şi cusutul iilor.
Iia românească a reuşit să treacă de barierele sociale, fiind purtată chiar şi de regine. Cea care a fost fascinată de bluza populară a fost Regina Maria, care adora costumul popular românesc pe care nu ezita să-l îmbrace şi în care s-a lăsat fotografiată de nenumărate ori. Barierele timpului și granițele României au fost și ele depășite, ia ajungând să fie cerută ca piesă vestimentară în toate ţările lumii. Astfel s-a auzit peste tot de bluza cusută de mâinile prahovencelor, cele de la Breaza, dar şi de la Proviţa de Sus, acolo unde nu este familie în care ţesutul pânzei şi cusutul iilor să nu fie cunoscute de către gospodine. "Iile cusute de către femeile de la noi din sat ajung, cu precădere, în Franţa, dar sunt cereri de peste tot din Europa. Fetele deprind de mici arta cusutului, pentru că pe de o parte asta este tradiţia familiei, a comunităţii noastre, dar este şi o meserie din care îţi câştigi existenţa. Pentru noi este o mândrie că ne facem cunoscute localitatea, judeţul, ţara", ne-a declarat Elena Cosmoiu, primar la Proviţa de Sus.
Costurile iilor cusute în localităţile prahovene şi destinate exportului sunt variabile, în funcţie de mărime, cusătură, variind între 70 şi 100 de euro, ceva mai costisitoare fiind bluzele pentru care este solicitat de către cumpărător un model aparte.