Exploatarea neconformă a pădurilor de fag din România, în atenția UNESCO

       Modul în care România administrează un obiectiv înscris în Lista Patrimoniului Mondial, „Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei”, a intrat în atenția unei comisii comune a Centrului pentru patrimoniul mondial UNESCO ce va trimite specialiști în domeniul monitorizării reactive de la Uniunea Internațională de Conservare a Naturii (IUCN), pentru a evalua acest aspect, informează descopera.ro.

       Problema pădurilor din România a fost dezbătută în cea de-a 43-a sesiune a Comitetului patrimoniului mondial UNESCO ce se desfășoară până pe 10 iulie în Azerbaidjan, la care participă o delegație parlamentară condusă de liberalul Ionel Palăr, președintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO. Din delegație mai fac parte și deputații Lucian Simion și Sorin Lazăr, precum și senatorul Alexandru Pereș.

       Situl „Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei” este alcătuit din păduri din 11 state europene, printre care și România cu opt rezervații naturale și codri seculari.

       Autoritățile române au fost somate să ofere lămuriri în noiembrie 2018, cu privire la operațiunile de exploatare din zonele tampon ale componentelor românești ale sitului. Deși autoritățile au spus că exploatările nu au efecte negative asupra valorii universale a pădurilor seculare de fag, oficialii UNESCO au cerut explicații suplimentare și s-au arătat preocupați de tăierile de arbori care ar putea avea un impact negativ asupra sitului.

       „În discuție se află, în principal, zonele tampon din parcurile naționale Domogled-Valea Cernei și Cheile Nerei-Beusnita, unde s-a înregistrat activitate de exploatare forestieră și există temerea că acestea au fost foarte aproape sau chiar adiacente de granițele zonelor componente ale sitului UNESCO. Reprezentanții organismului internațional nu au siguranța că tăierile de arbori nu afectează negativ procesele naturale și, în consecință, valoarea universală a sitului. Personal, sper că nu am fost atât de lipsiți de responsabilitate, încât să periclităm apartenența noastră la acest important obiectiv de patrimoniu UNESCO, pentru o activitate economică pasageră” a declarat deputatul PNL Ionel Palăr, președintele Comisiei pentru relația cu UNESCO.

       O misiune comună a Centrului pentru Patrimoniu Mondial și IUCN va vizita România și o va monitoriza în privința regimului de gestionare a zonelor tampon și, de asemenea, va evalua impactul exploatărilor forestiere care au avut loc, mai spune sursa citată.

       Ariile protejate din România care fac parte din situl UNESCO menționat, sunt: Rezervația naturală Izvoarele Nerei din Parcul Național Semenic-Cheile Carașului, Rezervația mixtă Cheile Nerei-Beușnița din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, Rezervația naturală Coronini-Bedina - Rezervația naturală Iauna-Craiova și Rezervația naturală Ciucevele Cernei din Parcul Domogled-Valea Cernei, Masivul Cozia și Cheile Lotrișului din Parcul Național Cozia, Codrul secular Șinca, Codrul secular Slătioara, Codrii seculari de la Izvorul Șurii și Preluci aflați în rezervația naturală Arcer-Țibleș Bran, Codrii seculari de la Strâmbu-Băiuț.

       Dacă ți-a plăcut acest articol, distribuie-l și urmărește-ne pe Facebook pentru a afla mai multe noutăți. Dă Like paginii noastre printr-un click aici!

Sursa foto: ://www.activenews.ro/stiri/Senatul-a-adoptat-un-proiect-care-permite-defrisarile-in-zonele-cu-paduri-virgine-149437