Consilierul județean Sebastian Grapă și consilierul local Liviu Lupu, „regii“ afacerilor pe bani publici

Consilierul județean Sebastian Grapă și consilierul local Liviu Lupu, „regii“ afacerilor pe bani publici

         În luna iunie, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat, în urma procedurilor de evaluare, încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă şi penală, precum şi al incompatibilităţilor în cazul a 78 de consilieri judeţeni şi locali, în mandatul 2008 – 2012. Pe lista ANI se regăsesc şi câțiva braşoveni. Este vorba despre consilierul judeţean Ion Marcu şi consilierii locali Gabriela Urse, Ciprian Chiricheş, Vasile Kraila, Gabor Imre, Mircea Rață  şi Gheorghe Tănase. Există însă consilieri locali și județeni, foști și actuali, ale căror contracte pe bani publici depășesc de câteva ori valoarea însumată a contractelor incompatibililor descoperiți de ANI. Cazuri notorii sunt cele ale consilierului județean Sebastian Grapă și a consilierului local Liviu Lupu.

         „Peştii mici”, prinşi de ANI

         Consilierul local Ciprian Chiricheş a fost găsit incompatibil pentru că a vândut bilete RAT la chioşcul părinţilor, iar consilierul Gabriela Urse, pentru că a vândut câteva sendvişuri Consiliului Local. De sume mai substanțiale din banul public au beneficiat firmele unde este acționar Mircea Raţă, care a încheiat 25 de contracte de prestări servicii şi cinci comenzi pe bază de factură, în valoare totală de aproape un milion de lei cu Primăria și instituţii aflate sub autoritatea sau în subordinea acesteia. Un alt incompatibil găsit de ANI, Vasile Kraila, este acționar la firme care au încheiat 23 de contracte, în valoare de 473.132 de lei.

         În cazul unui alt fost consilier, de această dată  judeţean, Ion Marcu, s-a constatat că firme la care este acționar au încheiat, în perioada mandatului său din 2008 – 2012, 11 contracte cu Consiliul Judeţean şi instituţii subordonate acestuia în valoare de 363.434 lei, conform ANI. Interesant este că, toți acești consilieri care apar în raportul ANI sunt membrii PD-L.

         „Peştii mari”, ignoraţi de ANI

         Deși nu sunt neglijabile, sumele de care au beneficiat firmele consilierilor descoperiți de ANI ca fiind incompatibili, pălesc în fața sumelor de milioane de euro de care au beneficiat și continuă să beneficieze firmele altor consilieri locali sau județeni. ANI tace mâlc la cazurile notorii de conflict de interese ale consilierului judeţean PNL, Sebastian Grapă şi a consilierului local PSD, Liviu Lupu, politicieni care au rulat prin firmele lor contracte de milioane de euro cu bani publici. De ce oare? Greu de înțeles, cu atât mai mult cu cât atât atribuirea, cât și derularea respectivelor contracte ridică mari semne de întrebare, unele dintre acestea ajungând chiar și în atenția DNA. Deocamdată, însă, ANI este preocupată doar de unii consilieri locali sau județeni.

         Grapă, contracte de 17 milioane de euro

         În 2010, Prefectura Braşov a sesizat ANI referitor la conflictul de interese a consilierului judeţean PNL, Sebastian Grapă. În plângere se menţionează şi lucrările executate de firmele aparţinând lui Grapă şi rudelor sale: reabiltare şcoală generală, construire dispensar uman în comuna Beclean, reabilitare sediu primărie în comuna Hârseni, reabilitare grădiniţă, amenajare trotuare în comuna Mândra, reabilitare cămin şi grădiniţă în comuna Recea, modernizare şcoală şi grădiniţă în comuna Şinca Nouă, renovare cămin cultural în comuna Viştea, construire bază sportivă în comuna Voila, reabilitări drumuri judeţene pentru comunităţile de rromi etc. Valoarea contractelor obţinute de Grapă de la Consiliul Judeţean se estimează la 17 milioane de euro, în 4 ani. Modul dubios în care s-au semnat și derulat aceste contracte a fost descris în mai multe anchete publicate de „Gazeta Brașovului”.

         Noul preşedinte al CL, contracte de 8 milioane de lei

         Un caz aparte îl deţine consilierul Liviu Lupu, PSD, ales recent președinte al noului Consiliu Local. Acesta, de-a lungul mai multor ani, a încheiat numeroase contracte prin firmele sale cu instituţii publice din Braşov: Maternitatea, Spitalul Judeţean, Spitalul de copii, Direcţia de asistenţă socială şi Protecţia Copilului, Spitalul de Psihiatrie, Spitalul CFR, Spitalul de Pneumoftiziologie, Direcţia de Sănătate Publică Braşov, Casa de Asigurări de Sănătate, Direcţia de Sport şi Tineret, Parcul Industrial Carfil etc. Acestea depăşesc suma de 8 milioane de lei. Contractele sunt încheiate prin două firme, SC Protector Agency SRL și SC Amrita Com SRL. Prima companie are ca obiect principal de activitate protecție și pază, iar cea de-a doua, cateringul. Cea mai mare parte a afacerilor s-au derulat cu institutiile subordonate Consiliului Județean, cum ar fi Compania Apa sau parcurile industriale.

         Fals în declaraţia din 2011

         Toate contractele sunt enumerate în declaraţia sa de interese depusă la ANI în 20 aprilie 2012. Interesant este faptul că în această declaraţie, Liviu Lupu notează contracte încheiate de firmele sale cu instituţii aflate în subordinea Consiliului Local. Direcţia de Servicii Sociale 511.254 lei (aprilie 2011), RAT Braşov 19.507 lei (noiembrie 2011), RIAL Braşov 40.622 lei (iunie 2012), Compania Apa 646.022 lei (august 2009). Cu alte cuvinte, un consilier local obţine aproape 2 milioane de lei de la Consiliul Local fără ca ANI să emită o judecată: există sau nu conflict de interese. Ciudat este că pentru vânzarea de bilete sau sandvişuri ANI s-a sesizat imediat. Merită menționat și că, în declaratia de interese din 2011, Liviu Lupu a comis un fals, nespecificand contractele pe care le avea cu institutiile publice.

         Contract fără aviz de control financiar

         Firma Amrita, la care Lupu este asociat cu 19 părți sociale, are contracte cu mai toate spitalele din Brasov, cel mai consistent fiind cu Spitalul Judetean, în valoare de peste trei milioane de lei. Conflictul de interese în care se află Liviu Lupu ar fi o problemă mai mică dacă ar produce beneficii pentru societate prin activităţile firmelor sale. Însă el produce pagube, după cum este consemnat în raportul de control 17390 din 16.12.2010 efectuat de Prefectura Braşov la Spitalul Judeţean. Liviu Lupu, patron al firmei SC Amrita COM SRL a încheiat în 2003 un contract cu Spitalul Judeţean în baza căruia se asigură hrana bolnavilor. Durata contractului era de 5 ani, dar fost prelungit cu încă 5 ani prin actul adiţional nr 1451 din 15 august 2005. Echipa de control a constatat că acest contract nu avea viza de control financiar preventiv, fapt ce contravine Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr 1792/2002. Iar dacă nu ai aviz de control financiar multe nereguli se pot întâmpla.

         Servicii pe banii bolnavilor!

         De exemplu, prin contractul menționat, Spitalul Clinic de Urgenţă şi-a asumat plata hranei bolnavilor mult peste ce este stabilit de actele normative, iar plata se face exclusiv din sumele provenite de la Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Braşov. „Mai mult decât atât, se constată că din partea spitalului, sub aspectul legalităţii, economicităţii şi eficienţei, nu a existat nicio preocupare de la încheierea contractului cu SC Amrita Com SRL şi până în prezent pentru protejarea resurselor financiare în sensul în care să se identifice alte surse din care să se achite contravaloarea acestor resurse”, se arată în raport.

         Închirieri pe sume derizorii

         Multe din clauzele contractului, care au ca obiect „prepararea şi furnizarea de către prestator  către achizitor a hranei” avantajează prestatorul. Astfel, au fost închiriate mai multe spaţii din spital către firma lui Liviu Lupu pe sume ridicole: 134 metri pătraţi cu 2 lei/lună şi 490 metri pătraţi cu 7 lei/lună! Inventarul blocului alimentar a fost predat gratuit către prestator când în mod normal Spitalul trebuia să perceapă chirie pe bunurile reprezentând obiecte de inventar şi mijloace fixe.

         Lipsuri din porţiile bolnavilor

         Hrana este livrată vrac de SC Amrita COM SRL, aceasta fiind porţionată şi servită pacienţilor de personalul spitalului! Din această cauză nu se poate stabili exact dacă pacienţii beneficiază integral de alocaţia de hrană stabilită prin actele normative în vigoare. Facturile sunt însoţite de procese verbale de predare emise de prestator şi confirmate de Spital. Echipa de control nu a găsit însă şi documentele de recepţie întocmite pe fiecare secţie. Singurele documente prezentate au fost comanda zilnică şi un caiet care conţine toate modificările până la momentul livrării, acesta nefiind semnat de o persoană desemnată a gestiona porţiile de hrană şi nu are filele numerotate, deci nu are calitatea de document justificativ. În urma confruntării datelor cu evidenţa spitalului, respectiv „caietul de evidenţă”, s-au constat diferenţe faţă de cantităţile facturate, „fapt care creează suspiciuni cu privire la exactitatea porţiilor livrate”.

         Termene de plată superavantajoase

         Un alt aranjament scandalos al acestui contract este termenul de plată al hranei livrate. Comisia de control apreciază în raport că termenul de plată pentru hrană este dezavanatjos pentru spital în condiţiile în care pentru decontarea medicamentelor acesta este între 180 de zile şi 210 zile. Termenul de plată stabilit prin contract a fost iniţial de 7 zile. Acesta s-a modificat pe parcursul derulării contractului şi anume: 5 zile prin actul adiţional 1156 din 16 iunie 2006; 3 zile pentru perioada 13-27 ale lunii şi 12 zile pentru facturarea perioadei 28-12 ale lunii conform actului adiţional 18727 din 22 iulie 2009.

         Chirii neplătite, contract fără penalităţi

         Iar dacă Spitalul plăteşte mâncarea la doar 3 zile, Liviu Lupu a „uitat” să-şi plătească chiriile de la Judeţean cu anii. „S-a constat că SC Amrita COM SRL nu achită spitalului la termen sumele calculate pentru chirie şi utilităţi. Astfel, la 30 septembrie 2010, acest debitor avea o datorie de 274.000 lei, reprezentând sume neachitate începând cu ianuarie 2009”. La cât se ridică oare acum datoriile lui Liviu Lupu la spital? Or fi ajuns la 1 milion de lei? Interesnt că în contract se prevede modul de calcul şi termenul de plată al utilităţilor fără să se precizeze penalităţile de întârziere  sau sistarea furnizării pentru neachitarea facturii. Şi în cazul chiriei acelaşi lucru. Se precizează tarifele modice, dar nu sunt stabilite termene de plată şi penalităţi de întârziere.

         Potrivit prevederilor Legii 161/2003, „consilierii locali care au funcţia de administrator precum şi calitatea de asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ – teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective“. În ce priveşte conflictul de interese în materie administrativă, ANI susține că, deşi aveau un interes patrimonial personal în problemele supuse dezbaterilor, consilierii acuzați au participat la procesul de deliberare şi adoptare a hotărârilor Consiliului Local, respectiv Județean, privind adoptarea bugetelor. Interesul persoanelor evaluate constă în faptul că, din veniturile sau, respectiv, din cifra de afaceri obţinută în baza respectivelor contracte sunt asigurate atât plăţile aferente indemnizaţiilor administratorilor, cât şi plăţile eventualelor dividende către asociaţi. Potrivit Statutului aleşilor locali, consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărîri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii, aceştia fiind obligaţi să anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă.

Sursa foto: facebook.com