Câţi absolvenţi inutili am format în 21 de ani de haos în educaţie

CâÅ£i absolvenÅ£i inutili am format în 21 de ani de haos în educaÅ£ie

         În ultimii 21 de ani nicio autoritate din România nu a vrut să afle câÅ£i absolvenÅ£i de facultate din fiecare domeniu poate absorbi piaÅ£a muncii, ce domenii sunt suprasaturate, ÅŸi ce domenii au deficit de specialiÅŸti. Nimeni nu s-a îngrijorat că numărul universităţilor a urcat, ÅŸi cu el ÅŸi numărul ÅŸomerilor cu diplomă la absolvire.
         Află de ce nimeni nu a avut vrut să afle în ce domenii avem nevoie de licenÅ£iaÅ£i ÅŸi în care dintre ele piaÅ£a e suprasaturată.
         Nici ministerul Muncii cu instituÅ£iile subordonate, nici Ministerul EducaÅ£iei nu ÅŸtiu si nu au vrut să afle de câÅ£i specialiÅŸti e nevoie, în mod real, în piaţă, în ultimii 21 de ani, care sunt domeniile care înregistrează deficit de oameni specializaÅ£i ÅŸi care sunt domeniile suprasaturate, care formează licenÅ£iaÅ£i ÅŸomeri.
         MONEY.ro a solicitat ministerelor de resort o evidenţă cu privire la strategia/planul pe termen lung a României cu privire la cererea ÅŸi oferta de absolvenÅ£i de facultate din fiecare domeniu de studiu, în piaÅ£a locală.
         Răspunsul primit din parte autorităţilor a fost lămuritor. Până acum, nicio autoritate publică nu a comandat ÅŸi nu a citit vreun studiu longitudinal cu privire la cererea de specialiÅŸti în piaţă, care să ne dea indicii despre domeniile în care piaÅ£a e suprasaturată ÅŸi despre cele în care e loc de noi specialiÅŸti.
         Mai mult, Ministerul EducaÅ£iei nu a urmărit evoluÅ£ia numărului de absolvenÅ£i în domeniile suprasaturate, nici nu a găsit oportun să formuleze soluÅ£ii pentru a frâna explozia de absolvenÅ£i în aceste domenii, când inflaÅ£ia de specialiÅŸti deja devenise evidentă, pentru a corela astfel oferta la realitatea din piaţă.
         Perspectiva Ministerului EducaÅ£iei asupra acestui fenomen s-a fundamentat exclusiv pe informaÅ£iile primite de la ANOFM. Dar cifrele furnizate de ANOFM nu sunt reprezentative la nivel naÅ£ional ÅŸi nici nu aproximează amploarea fenomenului. De ce? ANOFM contabilizează doar locurile de muncă pentru a căror ocupare angajatorii solicită medierea AgenÅ£iei. Prin urmare, perspectiva Ministerului EducaÅ£iei asupra fenomenului e trunchiată.
         Răspunsul primit din partea Ministerului EducaÅ£iei, la mai bine de o lună de la primirea solicitării noastre, se referă la formularea intenÅ£iilor Ministerului de resort să gestioneze această problemă pe viitor.
         ”Vă informăm că în acest moment a fost demarat proiectul „Evaluarea ÅŸi prognozarea cererii de muncă potenÅ£iale pentru absolvenÅ£ii de învăţământ superior, în structură ocupaÅ£ională, la orizontul anului 2020, în vederea dezvoltării corespunzătoare a politicilor privind instruirea de nivel universitar”, finanÅ£at prin MECTS-ANCS, care urmăreÅŸte identificarea informaÅ£iilor relevante referitoare la problema în discuÅ£ie”, au declarat pentru MONEY.ro oficialii DirecÅ£iei Generale Învăţământ Superior, RecunoaÅŸterea ÅŸi Echivalarea Studiilor ÅŸi Diplomelor.
         Consecinţă: universităţile au supradimensionat cifra de ÅŸcolarizare de la an la an în această perioadă, fără să ia în calcul riscul ca viitorii absolvenÅ£i nu vor fi absorbiÅ£i de piaÅ£a muncii. Deci, sintetic, au ignorat probabilitatea ca studenÅ£ii lor să ajungă ÅŸomeri cu diplomă la absolvire. AbsenÅ£a vreunei coerciÅ£ii în ceea ce priveÅŸte bugetarea cifrei de ÅŸcolarizare a contribuit ÅŸi ea la inflaÅ£ia de absolvenÅ£i de facultate în anumite domenii, de-a lungul ultimilor 21 de ani.
         În puÅ£ine cuvinte, ce am explicat mai sus se reduce la faptul că nu avem nici cea mai mică idee de câÅ£i specialiÅŸti poate să absoarbă piaţă, dar mai ales că nicio instituÅ£ie din România nu a fost interesată să investigheze ce domenii sunt suprasaturate, pe ce domenii are sens să marşăm, ÅŸi în ce domenii avem deficit de specialiÅŸti.
         Åži, în ignoranÅ£a autorităţilor, oferta de locuri din universităţi se augmentează pantagruelic ÅŸi iraÅ£ional de la an la an.
         Cel mai bun exemplu în acest sens este bilanÅ£ul anului universitar 2010-2011.
         Unde suntem astăzi
         Doar în anul universitar 2009/2010 am format peste 72.000 de economiÅŸti, peste 20.000 de pedagogi, aproape 18.000 de absolvenÅ£i de ÅžtiinÅ£e Juridice, peste 13.000 de specialiÅŸti ÅžtiinÅ£e Politice, ÅŸi peste 10.700 de filologi. Acesta este doar vârful aisbergului, însă. Pe lângă aceÅŸtia, am mai format doar în 2010 peste 6.600 de ingineri eletronică & electrotehnică, aproape 6.400 de mediciniÅŸti, peste 4.000 de absolvenÅ£i de Arhitectură ÅŸi ConstrucÅ£ii. Iar lista poate continua.
         Poate absorbi piaÅ£a aceste cifre astronomice? Ce facem cu aceÅŸti absolvenÅ£i, al căror număr urcă iraÅ£ional, de la an la an?
         Haosul din sistem culminează însă cu propunerea legislativă de înrolare la facultate a absolvenÅ£ilor de liceu care nu au promovat BAC-ul.
         Schimbăm legea: legitimăm studentul fără BAC. Consecinţă: săltăm numărul ÅŸomerilor cu diplomă.
         AbsolvenÅ£ii de liceu, care au promovat liceul cu cel puÅ£in media 7, dar care nu au promovat Bacalaureatul, vor putea urma un an pregătitor în cadrul unei facultăţi, potrivit unui proiect legislativ, elaborat de fostul ministru al EducaÅ£iei, Ecaterina Andronescu, de Cristian Dumitrescu ÅŸi Titus Corlăţean.
         Aproximativ 2.000 de absolvenÅ£i de liceu sunt eligibili să devină studenÅ£i fără BAC în următorul an universitar, dacă iniÅ£iativa trece de Camera decizională, Senat. Proiectul a fost depus la Camera DeputaÅ£ilor pe 27 septembrie, Senatul urmând să dea verdictul în acest demers legislativ în luna decembrie. Nimic îngrijorător până aici. Însă, dacă absolventul de liceu promovează Bacalaureatul în următoarea sesiune, atunci anul pregătitor va fi echivalat parÅ£ial sau total cu primul an de facultate, funcÅ£ie de condiÅ£iile stabilite de Senatul universităţilor.
         Dacă proiectul de lege va trece de Senat, absolvenÅ£ii de liceu care nu au promovat BAC-ul în sesiunea din 2011, ÅŸi care au media de liceu cel puÅ£in 7, vor putea fi înrolaÅ£i la facultate din anul universitar 2012, în condiÅ£iile convenite de Senatul fiecărei universităţi, în ceea ce priveÅŸte finanÅ£area studiilor. Pseudo-studenÅ£ii din prima generaÅ£ie ar urma astfel să susÅ£ină BAC-ul din nou în 2013.
         Dacă proiectul de lege va trece totuÅŸi de Senat, atunci România va fi prima Å£ară din lume care admite la facultate absolvenÅ£i de liceu care nu au promovat BAC-ul, declara ministrul EducaÅ£iei, Daniel Funeriu.
         CÂÅ¢I SPECIALIÅžTI AM FORMAT ÎN ULTIMII 21 DE ANI
         Primul trend: perioada 1990-1996
         Între anii universitari 1990-1995 am format, în această succesiune, ingineri metalurgiÅŸti ÅŸi construcÅ£ii de maÅŸini, ingineri energie electrică ÅŸi electrotehnică, economiÅŸti, medici, juriÈ™ti, arhitecÅ£i ÅŸi proiectanÅ£i. Iată numărul absolvenÅ£ilor de facultate pe specializări, furnizat de Institutul NaÅ£ional de Statistică, la solicitarea MONEY.ro:

         47.078 absolvenÅ£i de Metalurgie ÅŸi ConstrucÅ£ii de MaÅŸini.
         27.361 absolvenÅ£i de Energie Electrică ÅŸi Electrotehnică.
         27.313 de economiÅŸti.
         19.485 de absolvenÅ£i de Medicină Umană.
         13.341 absolvenÈ›i de ÅžtiinÅ£e Juridice.
         11.599 de absolvenÅ£i de Arhitectură ÅŸi ConstrucÅ£ii.
         10.248 absolvenÅ£i de Mate-Fizică.
         9.459 filologi.
         6.809 absolvenÅ£i de Istorie-Filosofie.
         4.497 absolvenÅ£i de Pedagogie.
         0 absolvenÈ›i ȘtiinÈ›e Politice.

         Care sunt particularitățile trendului:
         Numărul absolvenÈ›ilor de ȘtiinÈ›e Juridice a urcat de la 314 în anul universitar 1990/1991, la 7.830 pe an (în anul universitar 1995/1996).
         Numărul economiÈ™tilor a urcat de la 2.209 pe an (în anul universitar 1990/1991), la 9.672 de absolvenÈ›i pe an (în anul universitar 1995/1996).
         Numărul filologilor a crescut abrupt în perioada menÈ›ionată: de la 388 de absolvenÈ›i în anul universitar 1990/1991, la 3.352 de absolvenÈ›i doar în anul 1995/1996.
         Numărul absolvenÈ›ilor de Istorie-Filosofie a urcat de la 168 pe an (în 1990/1991), la 2.752 pe an (în 1995/1996).
         JuriÈ™ti: de la 314 pe an (în 1990), la 7.830 doar în 1995/1996.
         EconomiÈ™ti: de la 2.209 pe an (în 1990), la 9.672 pe an (în 1995).
         Filologi: de la 388 pe an (în 1990), la 3.352 pe an (în 1995).
         AbsolvenÈ›i Istorie-Filosofie: de la 168 pe an (în 1990), la 2.752  pe an (în 1995).

         Al doilea trend: perioada 1996-2009
         În intervalul 1996-2009 (luaÅ£i ca ani universitari) am format: economiÅŸti, juriÈ™ti, pedagogi, filologi, ingineri, medici. Vezi mai jos lista specializărilor cu cei mai mulÈ›i absolvenÈ›i.
         502.988 de economiÅŸti.
         175.590 absolvenÅ£i de ÅžtiinÅ£e Juridice.
         133.628 absolvenÈ›i de Pedagogie.
         115.769 de filologi.
         103.645 ingineri energie electrică È™i electrotehnică.
         77.196 medici.
         71.436 absolvenÈ›i de Istorie-Filosofie.
         68.787 absolvenÈ›i de ȘtiinÈ›e Politice.
         47.697 absolvenÅ£i de Metalurgie.
         46.228 absolvenÈ›i de Mate-Fizică.
         35.573 absolvenÈ›i de Arhitectură È™i construcÈ›ii.

         Care sunt particularitățile celui de-al doilea trend:
         Ce a marcat schimbarea radicală a trendului în 1996: creÈ™terea pantagruelică a numărului de economiÈ™ti, la peste 22.000 de absolvenÈ›i pe an, din 1996. Dacă în 1995 am format 9.600 de economiÈ™ti în facultățile de stat È™i private, în anul următor cifra absolvenÈ›ilor de ASE/ISE s-a apropiat de 23.000. În 2007 am raportat cei mai mulÈ›i absolvenÈ›i de Economie într-un an, din istoria învățământului superior românesc: 91.884 au absolvit facultatea doar în anul universitar 2007/2008.
         Mai remarcăm o creÅŸtere abruptă ÅŸi a numărului absolvenÅ£ilor de Pedagogie, de la an la an: de la circa 2.000 pe an (în 1996), la peste 20.000 de absolvenÅ£i pe an (în 2009).
         În anul 2000 am avut prima promoÅ£ie de absolvenÅ£i de ÅžtiinÅ£e Politice (SP), formată din aproape 1.000 de tineri specialiÅŸti. Numărul absolvenÅ£ilor a urcat de la an la an, la peste 4.000 de absolvenÅ£i de SP pe an, apoi peste 6.000 de absolvenÅ£i de SP pe an universitar, pînă la peste 13.600 de absolvenÅ£i în anul universitar 2009-2010.

         EconomiÈ™ti: de la 22.887 pe an (în 1996/1997), la 72.641 pe an (în anul 2009/2010).
         JuriÈ™ti: de la 10.362 pe an (în 1996-1997), la 17.954 absolvenÅ£i pe an (în anul 2009/2010).
         Filologi: de la 6.803 pe an (în 2001/2002), la 10.705 absolvenÅ£i pe an (în anul 2009/2010).
         Pedagogi: de la 2.404 pe an (în 1996-1997), la 20.647 pe an (în anul universitar 2009-2010).
         AbsolvenÅ£i de ÅžtiinÅ£e Politice ÅŸi Administrative: de la 986 pe an (în anul universitar 2000-2001), la 13.625 pe an (în anul universitar 2009-2010).
         Concluzie: nu avem statistici care să reflecte fidel amploarea ÅŸomajului în rândul absolvenÅ£ilor de facultate din fiecare domeniu/specializare, astfel că nimeni nu ÅŸtie exact care e ponderea absolvenÅ£ilor de ASE/ISE, de Drept sau din orice altă specializare, din anul universitar x, care sunt ÅŸomeri.
         Nu avem nicio statistică de încredere ÅŸi reprezentativă referitoare la ÅŸomajul în rândul absolvenÅ£ilor de facultate, defalcat pe specializările/domeniile din care provin absolvenÅ£ii.  Concret, nimeni nu a găsit oportun să măsoare câÅ£i dintre absolvenÅ£ii de ÅžtiinÅ£e Economice, ÅžtiinÅ£e Politice, Pedagogie sau Drept, dintr-un an reuÅŸesc să se angajeze ÅŸi câÅ£i sunt ÅŸomeri. Iar acest vid de informaÅ£ie se rostogoleÅŸte cu fiecare generaÅ£ie de absolvenÅ£i de facultate - oameni care-ÅŸi aleg traseul academic ÅŸi profesional "în orb". Până când nu vom  ÅŸti exact care sunt domeniile care formează preponderent ÅŸomeri licenÅ£iaÅ£i, candidaÅ£ii îÅŸi vor fundamenta alegerea traseului academic pe cifre care cosmetizează piaÅ£a muncii ÅŸi angajabilitatea lor la absolvire.