Gavril sau Gavril Ieromonahul, autorul binecunoscutelor fresce de la BălineÅŸti (judeÅ£ul Suceava), este reprezentantul de frunte al ÅŸcolii moldoveneÅŸti de pictură din epoca lui Åžtefan cel Mare, ajunsă atunci, după un veac de fecunde căutări ÅŸi permanentă dezvoltare, la deplina sa afirmare. Întocmai ca ÅŸi alÅ£i mari creatori români medievali, Ieromonahul Gavril s-a format sub puternica influenţă exercitată în sud-estul european de arta bizantină. Pictura sa poartă amprenta stilului rafinat, subtil al artei Constantinopolului din vremea dinaÅŸtilor paleologi, dar, în acelaÅŸi timp, ÅŸi pecetea sensibilităţii propriului talent.
ÎnălÅ£at cu cheltuiala logofătului Ioan Tăutu, monumentul de la BălineÅŸti a primit podoaba culorii de la Gavril Ieromonahul, în anul 1493 (numele acestuia, scris cu frumoase caractere cursive, ce amintesc grafia elegantă a documentelor voievodale, s-a descoperit pe tabloul votiv al edificiului). Pe suprafeÅ£ele generos oferite de arhitectura interiorului, artistul a realizat tradiÅ£ionalul program iconografic, îmbogăţit însă cu teme ÅŸi subiecte noi. Frescele se caracterizează prin compoziÅ£ii echilibrate, monumentale, construite cu ajutorul unui desen ferm, expresiv, viguros. Folosind o paletă limpede, plină de lumină, artistul a realizat pictura BălineÅŸtilor într-o cromatică armonioasă, decorativă, optimistă. Interesant în opera lui Gavril Ieromonahul este modul personal în care a abordat figura umană. Spre deosebire de arta bizantină pe care a avut-o model ÅŸi care realiza personaje rigide, neutre, reci, impersonale, pictorul român a creat chipuri adanc umane, familiare, unele inspirate chiar din mediul în care a trăit.
Spre exemplu, portretele ctitorilor sau cele ale împăraÅ£ilor Constantin ÅŸi Elena, despre care bizantinistul englez D. Talbot-Rice spunea că«sânt esenÅ£ialmente româneÅŸti; nici greceÅŸti, nici orientale».
O altă particularitate a frescelor lui Gavril este prezentarea continuă, după modelul frizei, a scenelor aceleiaÅŸi teme. UÅŸurinÅ£a de înÅ£elegere a subiectului pe care o oferă această inovaÅ£ie a făcut ca procedeul să fie preluat de toÅ£i marii pictori din Moldova deceniilor următoare.
Frescele lui Gavril Ieromonahul au o distincÅ£ie a lor particulară, de neconfundat. Ele marchează o etapă nouă, de sinteză, în plastica Moldovei medievale din a doua jumătate a veacului al XV-lea.
La o cercetare mai atentă, pictura murală de la BălineÅŸti include ÅŸi cateva imagini care aparÅ£in, fără îndoială, unor ajutoare. Această constatare dovedeÅŸte că maestrul nu a lucrat singur, ci în fruntea unui grup de artiÅŸti care, stranÅŸi pe langă el, îl aveau mentor. Gavril Ieromonahul apare deci în arta moldovenească ÅŸi ca primul conducător de atelier de pictură murală cunoscut.