În ce domenii înfloreşte evaziunea fiscală?

România pierde anual taxe şi impozite de 22 mld. € din evaziune

România se află pe locul doi în ceea ce priveşte nivelul economiei subterane ca valoare absolută în Europa de Est, cu aproape 40 mld. euro în 2013, imediat după Polonia, unde economia subterană se ridică la 95 mld. euro, arată un studiu al companiei AT Kearney despre economia subterană în Europa dat publicităţii la sfârşitul săptămânii trecute.
Aceasta înseamnă că bugetul pierde 22 de miliarde de euro pe an din taxe, contribuţii sociale, impozit pe venit şi TVA neplătite, arată specialiştii AT Kearney.
„Ar trebui să aducem din Germania nişte inspectori fiscali şi metodele de lucru de acolo în zona de fiscalitate. La noi în fiecare campanie electorală s-a promis că se va rezolva această problemă, dar degeaba“, a declarat analistul Aurelian Dochia.
Studiul este bazat pe analiza economiei subterane în 12 sectoare şi relevă că mărimea economiei subterane în Europa se ridică la 2.150 mld. euro, fiecare ţară având în medie circa 18,5% din PIB economie subterană.
Ca proporţie în PIB a economiei subterane, cu 28%, România se află după Bulgaria (31% - cel mai înalt nivel ca pondere în PIB dintre toate ţările europene) şi la egalitate cu ţări precum Croaţia, Lituania sau Estonia, conform aceleiaşi surse. Cel mai mic procent al economiei subterane se înregistrează în Austria de aproape 8%.
Odată cu criza, după 2008, economia subterană din România a scăzut în valoare de la 41 mld. euro până la un minim de 34 mld. euro în 2009, dar aceasta s-a datorat doar scăderii bruşte a PIB-ului, de la 139,7 mld. euro la 117, 4 mld. euro în 2009. Ponderea a rămas neschimbată, la circa 29%.
Analiştii de la AT Kearney care au lucrat la acest studiu împreună cu profesorul de ecoomie Friedrich Schneider, de la Universitatea din Linz, Austria, au evaluat activitatea economică aflată în afara taxării-aşa numita „shadow economy“ (economia subterană), pornind de la munca la negru şi de la vânzările companiilor nedeclarate către FISC.
Ei apreciază că munca la negru înseamnă circa doua treimi din economia subterană. Aceasta include salarii nedeclarate pentru a evita plata taxelor şi a contribuţiilor sociale. Cealaltă treime provine din nedeclararea veniturilor, mai ales în magazine şi baruri.
„Nu văd o soluţie simplă pentru combaterea evaziunii fiscale. Poate ne-ar trebui un studiu, cum este acesta, ca să vedem unde sunt cele mai mari scurgeri de bani“, a mai spus analistul Aurelian Dochia.
Criza a determinat trei evoluţii ale economiei subterane în funcţie de grupul economiilor. Specialiştii AT Kearney au identificat faptul că grupul ţărilor din vestul Europei au reuşit menţinearea acesteia la un nivel relativ mic, în timp ce ţările din sud precum Spania, Grecia şi Italia au înregistrat o o uşoară creştere a ponderii a economiei subterane în PIB.
Europa de Est a reuşit o scădere cu 1-2% a ponderii economiei subterane în această perioadă în PIB. România spre exemplu avea în 2008 o pondere de 29,4% pentru ca anul acesta, aceasta să fie estimată la 28,4%. Luând în calcul că două treimi din această economie subterană în cazul României sunt salarii, rezultă că statul pierde taxe şi contribuţii sociale aferente unor venituri nete de 26 miliarde de euro.
Aceasta înseamnă taxe şi contribuţii sociale pierdute în valoare de peste 20 de miliarde de euro, având în vedere că pentru a plăti un salariu net de 1.000 de lei, cheltuielile angajatorului cu contribuţiile sociale şi taxe, care merg la stat, se ridică la aproape 800 de lei, adică 80% din suma salariului net. Restul de 14 miliarde sunt vânzări la care nu se încasează TVA, deci aplicând 24% din această valoare, rezultă că statul pierde 3,3 miliarde de euro. Ca urmare statul pierde aproximativ 22 de miliarde de euro din neplata contribuţiilor sociale şi a taxelor aferente muncii la negru şi vânzărilor fără TVA. Aceasta înseamnă că statul român pierde din evaziune jumătate din bugetul său.
Anul acesta veniturile bugetului consolidat sunt estimate la circa 33% din PIB, adică la 45 miliarde de euro.
În ce domenii înfloreşte evaziunea fiscală
Producţia, construcţiile, comerţul angro şi retailul sunt domeniile în care economia subterană atinge cel mai înalt nivel în ţările din Europa. Printre factorii care conduc la creşterea economiei nefiscalizate sunt subraportarea veniturilor, mai ales în domeniul construcţiilor, în special când este vorba de subcontractări. Totodată, munca la negru este un factor determinant în avansul pe care acest fenomen îl are în Europa. În plus, micile tranzacţii precum plata unei călătorii cu taxiul, o noapte la un hotel sau o masă rapidă determină creşterea evaziunii fiscale. În fiecare din acest cazuri, întreprinzătorii mici şi mijlocii în special sunt cei predispuşi să plătescă cu cash şi astfel să evite plata taxelor, conform studiului AT Kearney.