Multe capitale de judeţ, ca şi Bucureştiul, întreţin un camuflaj adeseori ilegal privind detaliile.

CâÅ£i bani bagă România în florile din marile oraÅŸe, un secret păzit cu străşnicie de stat

         Marile oraÅŸe ale României (mai puÅ£in Capitala) cumpără flori de circa 20 de milioane de lei anual. Totalul cheltuielilor lor curente cu parcurile ÅŸi spaÅ£iile verzi poate fi de 50 de ori mai mare, potrivit datelor publice ÅŸi estimărilor ECONOMICA.NET. Multe capitale de judeÅ£, ca ÅŸi BucureÅŸtiul, întreÅ£in un camuflaj adeseori ilegal privind detaliile.
         ATENÅ¢IE: Cifrele de mai jos reprezintă, în mare parte, estimări ale ECONOMICA.NET, situaÅ£ie cauzată de tăcerea autorităţilor ÅŸi lipsa lor de reacÅ£ie la întrebările noastre. Răspunsuri care nu au venit nici după ce a expirat termenul legal, răspunsuri incomplete ÅŸi eschive - din arsenalul autorităţilor publice ÅŸi firmelor cu care lucrează n-a lipsit nimic în încercarea de a Å£ine sub cheie informaÅ£iile publice despre bani publici solicitate de publicaÅ£ia noastră.
         Trei capitale de regiuni istorice, Clujul, TimiÅŸoara ÅŸi  Craiova cumpără „flori anuale" în valoare de peste 1,1 milioane de lei pentru 2013, potrivit răspunsurilor date de primării întrebărilor ECONOMICA.NET.
         Există ÅŸi flori „bienale", respectiv perene, care îngraşă nota de plată periodic, la doi - trei ani odată. De pildă, anul trecut, cele trei capitale regionale, singurele care au răspuns întrebărilor ECONOMICA.NET, au dat pe flori 1,9 milioane de lei.
         Cele 40 capitale de judeÅ£ au bugete de achiziÅ£ii de flori care însumează circa 20 de milioane de lei, potrivit estimărilor rezultate din datele oraÅŸelor citate pe 2012 ÅŸi 2013.
         La aceste costuri se adaugă cele cu forÅ£a de muncă ÅŸi cu utilităţile, inclusiv carburanÅ£ii care măresc de zeci de ori totalul cheltuielilor.
         Pe de altă parte, nu toate florile sunt cumpărate.
         Cele mai mari parcuri ale BucureÅŸtiului, aflate în grija AdministraÅ£iei Lacuri, Parcuri ÅŸi Agrement BucureÅŸti (ALPAB), beneficiază de serele acesteia, care ar produce "în jur de 2.000.000 de plante floricole", potrivit singurului răspuns concret dat, cu mare întârziere, la întrebările ECONOMICA.NET.
         ALPAB este subordonată Consiliului General al municipiului BucureÅŸti ÅŸi, ca ÅŸi alte entităţi ale administraÅ£iei publice, încalcă legea privind informaÅ£iile publice, răspunzând peste termenele legale, incomplet sau nerăspunzând deloc.
         ALPAB are în grijă celebrele parcuri Herăstrău, CiÅŸmigiu, Carol, Parcul Circului, Tineretului, Bordei, Izvor, Floreasca ÅŸi Parcul Unirii. Bugetul ALPAB a fost de circa 113 milioane de lei anul trecut, potrivit unor informaÅ£ii neconfirmate oficial.
         Îngrijirea spaÅ£iilor verzi ale întregului BucureÅŸti (inclusiv cele administrate de primăriile de sector) a înghiÅ£it în total  670 de milioane de lei anul trecut ÅŸi ar fi pe cale să consume peste 400 de milioane în acest an.
         Prin comparaÅ£ie, una dintre cele mai costisitoare capitale regionale, TimiÅŸoara, renumită de zeci de ani pentru grija sa pentru spaÅ£iile verzi, consumă doar 33,5 de milioane de lei în acest an. Cifra este comparabilă cu cele din relatările locale despre alte mari oraÅŸe din Å£ară.
         Dacă fiecare dintre cele 6 sectoare ale BucureÅŸtiului ar consuma pentru spaÅ£iile verzi cât toată TimiÅŸoara, atunci bugetul verde al Capitalei s-ar reduce la jumătate din cel actual.
         Marile oraÅŸe ale României ar cheltui cam un miliard de lei pe an, în anii săraci, potrivit unei estimări conservatoare de cost mediu, care indică circa 15 milioane de lei pe an în fiecare capitală de judeÅ£.
         Totodată, valoarea de piaţă a celor 2 milioane de „plante floricole" produse în serele ALPA BucureÅŸti ar fi de 5,7 milioane de lei, dacă o calculăm cu  preÅ£ul mediu al unei flori cumpărate de TimiÅŸoara, de circa 2,8 lei / fir.
         TimiÅŸoara dă în acest an peste 640.000 de lei (faţă de 807.000 de lei, în 2012), Clujul – doar 130.000 de lei (faţă de 560.000, Clujul propune, de anul trecut, firmelor metoda „Adoptă un spaÅ£iu verde"), iar Craiova dă pe flori 348.000 de lei (faţă de 538.000 de lei, anul trecut).
         Câtă ÅŸpagă ascund florile ÅŸi servicii aferente
         PercepÅ£ia generală este că tranzacÅ£iile prilejuite de plantarea florilor ÅŸi îngrijirea spaÅ£iilor verzi lasă loc larg umflării facturilor plătite din banii publici.
         PercepÅ£ia este întreÅ£inută ÅŸi de lipsa de transparenţă similară  activităţilor ilegale, cu care jurnaliÅŸtii sunt întâmpinaÅ£i de către unii furnizori de flori ÅŸi de servicii de specialitate. 
         Eco - Horticultura este un exemplu de camuflaj, oficialii contactaÅ£i de ECONOMICA.NET refuzând chiar să-ÅŸi recunoască poziÅ£iile în companie.
         Uneori, însă, jurnalismul „sub acoperire“ descrie mecanismele complicităţii între funcÅ£ionarii publici ÅŸi furnizorii de servicii legate de spaÅ£iile verzi. 
         PreÅ£urile sunt mărite astfel încât o parte din încasări (spre 20%) să se întoarcă la funcÅ£ionarul care promovează tranzacÅ£ia, potrivit unor relatări incomplet verificate.