Gala Galaction prozator

GALACTION, GALA

            Gala Galaction (pseudonimul lui Grigore Pişculescu) s-a născut pe data de 16 aprilie la Dideşti, judeţul Teleorman şi a murit la 8 martie 1961 în Bucureşti.

            Prozator.

            Fiul arendaşului Niculae Pişculescu şi al Chiriachiei (născută Ostreanu)

            Şcoala elementară în satul natal şi la Roşiorii de Vede; Liceul «Sf. Sava», la Bucureşti.

            Debut literar în Adevărul ilustrat, cu povestirea Pe terasă (1896).

            În anul 1899 se înscrie la Facultatea de Litere şi filosofie a Universităţii din Bucureşti, iar în anul 1900 trece la Facultatea de Teologie.

            Doctor în teologie, la Cernăuţi, în 1909.

            Defensor ecleziastic (1909), se preoţeşte în 1922.

            Colaborează la revista Viaţa socială, Literatura şi arta română, Revista idealistă, Viaţa românânească.

            Volumul de debut : Bisericuţa din Răzoare (1914).

            Activitate publicistică prodigioasă, până la primul război mondial la Viaţa românească, Rampa, Flacăra, Facla, Înfrăţirea, Cronica ş.a.

            În 1919 îmbracă «bluza luptei revoluţionare a proletariatului», scriind în Socialismul, Tineretul Socialist, Chemarea, Luptătorul, Cuvântul liber, articole strânse în volumele O lume nouă (1919) şi Răboji pe bradul verde (1920).

            În perioada interbelică colaborări la Viaţa românească, Dimineaţa, Adevărul literar şi artistic, Revista Fundaţiilor Regale, etc.

            Călătoreşte în: Ungaria, Grecia, Italia, Orientul Apropiat.

            Profesor de teologie în 1926.

            Militant democrat şi antifascist.

            După Eliberare activează susţinut în paginile presei progresiste, colaborează la Scânteia şi România Liberă, prezidează mitinguri, ţine conferinţe în diferite oraşe.

            Deputat în Marea Adunare Naţională (1946);

            Vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Români (1946);

            Membru al Academiei Române (1947);

            Lovit, în 1955 de congestie cerebrală, îşi petrece ultimii ani în inactivitate.

OPERA:

            Bisericuţa din Răzoare, Iaşi, 1914; Eminescu, Bucureşti, 1914; Clopotele din Mânăstirea Neamţu, Bucureşti, 1916; La ţărmul mării, Bucureşti, 1916; O lume nouă, Bucureşti, 1919; Răboji pe bradul verde, Iaşi, 1920; Toamne de odinioară, Bucureşti, 1924; Caligraful Terţiu, Bucureşti, 1929; Scrisori către Simforoza – În Pământul Făgăduinţei, Bucureşti, 1930; Roxana, Bucureşti, 1930; Papucii lui Mahmut, Bucureşti, 1932; Doctorul Taifun, Bucureşti, 1933; La răspântie de veacuri, 2 volume, Bucureşti, 1935; În grădinile Sf. Antonie, Bucureşti, 1942; Riţa Crăiţa, fantezie dramatică, în 3 acte, Bucureşti, 1943; Vlahuţă, Bucureşti, 1944; Mangalia, Bucureşti, 1947; Opere, Bucureşti, 1949; Oameni şi gânduri din veacul meu, Bucureşti, 1955; Opere alese, 4 volume, Bucureşti, 1959-1965; Sub feeria lunii, Cluj, 1975; Jurnal, I-II, Bucureşti, 1973-1977; Prin ţară, Bucureşti, 1975.

Sursa foto: http://4.bp.blogspot.com/-JaG5yzv_M2g/T0zEjK-zDYI/AAAAAAAAAiQ/tOe8dnBU67A/s1600/gala_galaction.jpg