Semnal de alarmă: de ce scad importurile

Semnal de alarmă: de ce scad importurile

         Autorităţile se laudă cu o scădere record a deficitului comercial, dar în spatele cifrelor stau realităţi îngrijorătoare.
         Deficitul comercial pe primele şase luni ale acestui an a scăzut cu 45% faţă de perioada similară din 2012. Practic, am exportat de 23,7 miliarde euro, cu circa 6% mai mult, şi am importat de 26,2 miliarde euro, cu 2,7% mai puţin.
         "Reducerea cu 45% a deficitului comercial este un moment istoric pentru România şi vedem că exportul este un motor de creştere economică în acest an", a declarat ieri Manuel Donescu, secretar de stat în Ministerul Economiei, responsabil de comerţul exterior.
         La prima vedere, auto­rităţile au motive să se laude cu performanţele la export, mai ales dacă ne uităm la zona extra-UE, unde am înregistrat un excedent comercial de peste 900 milioane euro în prima jumătate a anului, faţă de un deficit de 785 milioane euro în primul semestru din 2012. Totuşi, ţările din afara UE sunt furnizori importanţi de materii prime pentru industria locală, iar în spatele balanţei pozitive cu aceste state stă un semnal-îngrijorător: importurile au scăzut cu 16% .
         Industria prelucrătoare, pusă pe butuci
         "Scăderea deficitului cu 45% în primul semestru este aparent un lucru bun, dar nu s-a realizat printr-o creştere explozivă a exporturilor, ci printr-o cădere dramatică a importurilor de materii prime pentru industria prelucrătoare - minereuri feroase, petrol etc.", a declarat, pentru Evenimentul zilei, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România, Mihai Ionescu.
         El a adăugat că "această scădere nu e de bun augur", pentru că sunt puse sub semnul întrebării exporturile pe aceste industrii - rafinare, siderurgie, chimie etc. "Asta ne îngrijorează", a punctat Ionescu. Cu combinate siderurgice ca ArcelorMittal sau Mechel în suferinţă, şeful ANEIR şi-a exprimat speranţa ca măcar Oltchim să revină cu exporturi. Pe de altă parte, secretarul de stat din Ministerului Economiei preferă veştile bune, spunând că producţia industrială a crescut cu 6% şi "aproape toată creşterea a fost absorbită la export".
         Noi destinaţii de export
         Pentru o reducerea a deficitului printr-o creştere semnificativă a exporturilor, România va trebui să se concentreze tot pe pieţele din afara UE. Acestea ne-au asigurat, de la începutul crizei, cele mai mari rate de creştere a exporturilor. Astfel, o serie de birouri de reprezentare comercială a României vor fi relocate din Europa în state din Africa, America de Sud sau Centrală sau Asia.
         De pildă, exporturile în Rusia au crescut cu peste 30% în perioada analizată, iar, în Mexic, cu peste 85%. Numai în Irak, potrivit Ministerului Economiei, firme româneşti au reuşit să semneze un contract de 190 milioane de dolari pentru construcţii hidrotehnice, în iulie, şi unul de 110 milioane de dolari pentru construcţia de locuinţe, în luna iunie.
         Pe de altă parte, şi motoarele economiei europene: Germania - principala piaţă pentru exporturile româneşti -, Franţa şi Italia dau semne de revenire. Experţii FMI ne-au avertizat totuşi recent că dependenţa economiei locale de exporturi ne face vulnerabili, în condiţiile unui consum privat şi unor investiţii încă reduse.


​Sursa foto: http://www.evz.ro/typo3temp/pics/08piese_de_schimb_evz_1a4d1591a9.jpg