Încep românii să evite băncile? Plasamentele în fonduri mutuale cresc de 7 ori mai repede
Economiile românilor sunt tot mai atrase de câÅŸtigurile (randamentele) mai mari ale fondurilor mutuale, care operează în condiÅ£ii de risc comparabile cu cele ale depozitelor bancare. Fondurile mutuale vor ajunge foarte curând să atragă mai mulÅ£i bani decât depozitele bancare, dacă nu au făcut-o deja.
Depozitele bancare ale populaÅ£iei în lei ÅŸi valută au atras (net) 1,64 de miliarde de lei în primele cinci luni ale anului, în vreme ce subscrierile nete în fondurile mutuale au fost de nu mai puÅ£in de 1,06 miliarde de lei, potrivit statisticilor BNR, respectiv ale AsociaÅ£iei Administratorilor de Fonduri (AAF).
DiferenÅ£a se micÅŸorează vertiginos. Subscrierile nete în fondurile mutuale au fost numai în iunie de circa 200 de milioane de lei. BNR nu a raportat încă statistica pe iunie.
Soldul depozitelor bancare a crescut cu doar 1,6% în cele cinci luni analizate. Subscrierile nete în fondurile mutuale reprezintă nu mai puÅ£in de 12% din totalul activelor nete ale acestora.
Subscrierile nete reprezintă diferenÅ£a dintre subscrieri (plasamentele de bani în fondurile mutuale) ÅŸi retragerile de bani. DiferenÅ£a dintre soldurile depozitelor bancare la anumite date reprezintă, de asemenea, creÅŸterea netă a valorii operaÅ£iunilor cu aceste instrumente.
Altfel spus, ritmul de creÅŸtere al fondurilor mutuale este de 7 ori mai mare.
De ce?
„Transferul interesului spre fondurile mutuale a fost susÅ£inut de reducerile dobânzilor la produsele de economisire, de rezultatele istorice foarte bune ale asset managerilor (administratorilor de fonduri, n.r.), dar ÅŸi de tendinÅ£a generală de reducere a randamentelor ÅŸi de pericolul inflaÅ£ionist provocat de politicile monetare relaxate la nivel mondial“, explică Răzvan Furtună, ÅŸeful departamentului de private banking de la BCR, pentru ECONOMICA.NET.
Teama de eroziunea inflaţiei asupra economiilor este accentuată de politicile de remunerare real negativă practicate de majoritatea băncilor.
Altfel spus, dobânzile nominale promise de bănci sunt atât de mici încât, după ce se scad toate comisioanele, deponentul în bănci se poate trezi că primeÅŸte înapoi mai puÅ£in decât a depus ÅŸi nicidecum mai mult ÅŸi arareori suficient cât să-ÅŸi vadă economiile protejate de inflaÅ£ie.
Media dobânzilor promise de bănci era acum un an de 5,43%, comparabilă cu inflaÅ£ia. În acelaÅŸi timp, în ultimul an, cele mai importante fonduri de investiÅ£ii monetare ÅŸi de obligaÅ£iuni au obÅ£inutrandamente de 6,3 - 7,83%.
În plus, „ÅŸi ca urmare a ultimelor evoluÅ£ii ale pietelor internationale (“experimentul” Cipru)“, încrederea în bănci s-a diminuat.
Totodată, riscul implicat de investiÅ£ia în anumite fonduri mutuale începe să devină comparabil cu riscul bancar. Majoritatea banilor atraÅŸi de fondurile mutuale sunt canalizaÅ£i spre fonduri monetare ÅŸi de obligaÅ£iuni, cu grad redus de risc.
Un argument favorabil în plus în favoarea fondurilor mutuale este faptul că investiÅ£iile sunt garantate de Fondul de Compensare a InvestiÅ£iilor până la 20.000 de euro / investitor, pentru cazul în care administratorul dă faliment. Mai exact, portofoliile individuale administrate de o societate de asset management (administrare de investiÅ£ii, SAI). În cazul în care o SAI intră în faliment sau se închide, fondurile pe care le administrează sunt preluate de altă SAI.
Pe de altă parte, „interesul crescut pentru fondurile mutuale are ca sursă principală dorinÅ£a de diversificare în aria investiÅ£iilor“, remarcă Răzvan Furtună.
„După o perioadă în care investitorii au ales diversificarea prin deschiderea mai multor conturi la diferite instituÅ£ii bancare, acum regândesc conceptul diversificării, luând în calcul soluÅ£iile oferite de administratorii de investiÅ£ii.
„Expunerea pe diferiÅ£i emitenÅ£i ÅŸi o administrare activă a portofoliilor sunt argumentele modificării paradigmei investitorilor“, conchide specialistul în private banking al BCR.
Serviciile de private banking concentrează, la un singur manager, pentru clienÅ£ii cu posibilităţi ridicate, toate serviciile pe care li le pot furniza diversele entităţi dintr-un grup bancar: economii prin depozite, investiÅ£ii în orice fel de activ (de la fonduri mutuale ÅŸi burse până la aur ÅŸi artă), eventual contractări de credite sau de servici de asigurări.
Ce va fi?
„TendinÅ£a pentru perioada următoare este de continuă diversificare, inclusiv o diversificare oarecum timidă în direcÅ£ia portofoliilor de acÅ£iuni, instrumente financiare cu potenÅ£ial de a duce la creÅŸterea portofoliilor investiÅ£ionale“, prevede Răzvan Furtună.
Aceste modificări în comportamentul investiÅ£ional „aduc piaÅ£a locală mai aproape de conceptul financiar al alocării activelor, concept creat pentru echilibrarea riscurilor ÅŸi diversificarea portofoliilor, prin investiÅ£ii în diferite tipuri de active financiare cum sunt: obligaÅ£iuni, acÅ£iuni, cash, investiÅ£ii alternative, în functie de profilul de risc al fiecărui investitor“. adaugă bancherul de la BCR.
Oferta
Este drept, mai este nevoie de timp până când activele nete ale fondurilor mutuale, de 10 miliarde de lei la 31 mai, vor ajunge la nivelul depozitelor bancare în lei ÅŸi în valută, de 100 de miliarde de lei.
Dacă, însă, capacitatea de expansiune a „produsului“ numit depozit bancar nu mai pare prea promiţătoare, cea a fondurilor mutuale este în creÅŸtere.
Este suficient exemplul celui mai mare fond mutual românesc, BCR ObligaÅ£iuni, cu active nete (averea investitorilor) de peste 4,2 miliarde de lei.
BCR ObligaÅ£iuni are doar ÅŸase ani de existenţă ÅŸi deja experienÅ£a celei mai mari fuziuni de entăţi financiare din România, cea cu fondul BCR Monetar. Acesta din urmă, împreună cu alte fonduri monetare sau de obligaÅ£iuni (Raiffeisen Ron Plus, Simfonia 1, BT ObligaÅ£iuni, OTP ObligaÅ£iuni ÅŸi altele) au schimbat comportamentul deÅ£inătorilor de resurse financiare mici sau mari.
Fondurile mutuale prezintă avantajul de a putea negocia dobânzi cu băncile ÅŸi de a cumpăra titluri de stat de 10.000 de lei bucata, operaÅ£iuni inaccesibile majorităţii românilor.
Sursa foto: http://media.rtv.net/image/201205/full/investitii_la_bursa_28270100.jpg