Află motivele durerii în splina mărită

De ce te doare splina după efort? Află motivele durerii în splina mărită

    Durerea de splină poate produce adesea panică, mai ales dacă cei care sunt afectaţi sunt copii. Efortul prelungit poate duce la înţepături şi chiar crampe puternice în partea stângă a abdomenului, care panichează atât pacienţii, cât şi familia. Află de ce te doare splina după efort şi ce trebuie să faci.

Ce este splina şi ce funcţii are în organism?

Splina este un organ mic, situat în partea de stânga sus a abdomenului (sub ultimele coaste, unde durerea poate radia dacă splina este mărită).

Splina se mai numeşte şi "cimitirul globulelor roşii din sânge", deoarece funcţia principală a splinei este de a distruge şi apoi "recicla" celulele de sânge îmbătrânite sau deteriorate din diferite motive.

Tot în splină se depozitează şi sângele care urmează să fie eliberat prin vase (un loc de stocare pentru sânge).

Splina mai are şi un mic rol în imunitatea organismului, organul producând anumite substanţe care luptă cu microbii.

De ce apare durerea în splină şi ce este splenomegalia?

Având în vedere că în splină se duc toate celulele din sânge care au îmbătrânit, au obosit, sau sunt pe moarte, este normal ca efortul fizic intens să ducă la o aglomerare de astfel de celule.
Splina are o limită a numărului de celule de sânge pe care le poate "recicla".

Dacă organismul depăşeşte această limită din diverse cauze (efort fizic intens, infecţii - gripă, răceală, carii infectate, unghii încarnate, etc, hepatită, tuberculoză, ciroză, cancer, malarie, rubeolă, boli autoimune, chist hidatic, septicemie, mononucleoza - Epstein-Barr, boli ale sângelui,etc), splina se umflă şi devine dureroasă.

În cazul efortului fizic, tot ce trebuie să faceţi este să opriţi activitatea şi să daţi răgaz splinei să proceseze cantitatea mare de celule din sânge care s-au acumulat în ea.

Splina mărită (splenomegalie) apare atunci când splina rămâne umflată, în ciuda încetării efortului fizic. Dacă durerea persistă sau este intermitentă pe parcurusl câtorva zile, este cazul să mergeţi la medic.

Simptomele unei spline mărite

Când splina are dimensiuni normale, ea nu poate fi simţită la palparea abdomenului. Dacă medicul specialist o poate simţi la controlul prin palpare, înseamnă că splina este bolnavă.

Mai pot apărea : jenă/durere în zona splinei, oboseală, astenie, senzatie de satietate precoce (te simţi sătul după foarte puţină mâncare).

În ce constă examinarea splinei la medic

Multă lume se teme să meargă la medic de frica unor intervenţii dureroase sau a injecţiilor.
În cazul splinei, dacă durerea persistă şi apar şi alte simptome descrise mai sus, trebuie să mergeţi la medic.

Medicul de familie vă va palpa splina şi vă va da o trimitere către un specialist, dacă este cazul. De obicei, primele investigaţii se fac la un hematolog sau internist.

Acolo vi se vor face un set de analize care vor arăta motivel clinice ale splinei mărite şi eventualele boli.

Analizele standard în cazul problemelor la splină sunt: ecografia abdominală, tomografii CT sau RMN la nivelul splinei, analize de sânge.

Dacă aceste analize arată posibile probleme grave la nivelul splinei, se trece la examinări mai în detaliu, prin laparoscopie exploratorie (se introduce o cameră de filmat în corp, pentru a vedea splina îndeaproape, fără operaţie sub anestezie totală) sau foarte rar biopsie (există un risc mare de sângerare).

Doar în cazurile extreme se recomandă operaţia de înlăturarea splinei, fără de care puteţi trăi o viaţă sănătoasă.

Afecţiuni care duc la mărirea splinei:

a) Inflamare cauzată de : infecţii bacteriene, virale (mononucleoza infectioasa, hepatita acuta, rubeola), tuberculoză, paraziţi (malarie, toxoplasmoză, chist hidatic)

b) boli autoimune: Lupus eritematos systemic, Sindromul Felty, Boala Still

c) cancer: leucemii limfatice si mieloide, boala Hodgkin, metaplazia mieloida cronica

d) anemie hemolitică, talasemie, alte boli ale sângelui

Sursa foto: Shutterstock