Vasile Carlova poet

CÂRLOVA, VASILE

            Vasile Cârlova s-a născut pe 4 februarie, în anul 1809, la Buzău şi a murit pe 18 septembrie 1831, la Craiova.

            Poet.

            Fiul ispravnicului Ioniţă Cârlova şi al Sevastiţei (născută Lăcusteanu).

            Învaţă la Târgovişte, cu dascălul Rafail şi la Şcoala lui Ioan Mitilineu.

            Traducerile Hero şi Leandru din poezia lui Musaios, şi primul act din Zaire de Voltaire indică cele două limbi şi cele două literaturi care-i erau familiare.

            Marcat de Ruinele Târgoviştii şi patronat de I. Heliade-Rădulescu, debutul poetic (în Curierul românesc, 1830) echivalează cu consacrarea literară.

            La scurt timp după înrolarea în oştirea naţională (1831), este răpus de boală.

            Concentrată doar în cinci poezii, experienţa lui literară este totuşi atât de semnificativă, încât se constituie în veritabilul început al liricii române moderne.

            OPERA:

V. Cârlova, Poezii, Bucureşti, 1906; Poezii, cu un studiu de Petre V. Haneş, Bucureşti, 1935; Poeziile lui…, ediţie îngrijită de Paul I. Papadopol, Bucureşti, 1942; Primii noştri poeţi, Bucureşti, 1954; Ruinele Târgoviştii, ediţie îngrijită şi prefaţă de Marin Sorescu, Craiova, 1975.

Sursa foto: http://www.compendium.ro/pers_detalii.php?id_pers=2526&prenume_pers=Vasile&nume_pers=CARLOVA