Caracteristic acestui costum este vâlnicul care cuprinde întreaga arie a Olteniei.
Vâlnicul este piesa dreptunghiulară, largă de 3-5 m şi care se poartă încreţit ori încutat la talie. Aria lui de răspândire se găseşte între Carpaţii de miazăzi, Dunăre şi se prelungeşte până dincolo de apa Oltului (jud. Olt).
Din punct de vedere al ornamentării, al motivului deosebim vâlnicul de Mehedinţi care se decorează cu motivul în formă de „horă“ cu fir de beteală.
Vâlnicul de Gorj apare încutat, decorat cu vărgi verticale pe fond roşu şi ales în motive geometrice policrome. Tot încutat se prezintă vâlnicul de Vâlcea.
Sub formă rotundă şi cu mici cute, în vărgi semiverticale şi cu motive mărunte, delicate, se prezintă vâlnicul de Romanaţi. Excepţie face vâlnicul de Dolj, care este format din două „prestelci“ (vâlnice mai înguste) aşezate în faţă şi în spate.
Pe lângă vâlnic, costumul de Oltenia prezintă şi o serie de catrinţe, de fiecare zi şi de sărbătoare. Astfel, în Mehedinţi găsim catrinţa ornamentată cu dungi orizontale în motive florale; catrinţa de Gorj numită „fâstâc“ (catrinţa din faţă) ornamentată în vărgi dispuse vertical şi cea din spate ornamentată orizontal. Catrinţa de Romanaţi se ornamentează orizontal cu motive lineare şi în stilizări florale, avimorfe.
De remarcat în portul popular de Oltenia, giubeaua de Romanaţi (cojoc femeiesc care nu-şi găseşte egal în ornamentaţie) şi cojoacele de Vădastra, care excelează prin măiestria ornamentării.
Costumul bărbătesc de Oltenia este la fel cu celelalte costume, excepţie făcând costumul de Gorj la care cămaşa se poartă introdusă în pantalonii cu găetane. Acelaşi lucru se poate spune şi de cămaşa de Mehedinţi.
În nordul Olteniei se poartă şi costumul mocanilor, compus din cămaşă cu barbur, iţari şi pălărioară neagră, port care se prelungeşte în toată zona subcarpatică.