Camasa femeiasca de Banat

Cămaşa femeiască de Banat

            Portul Bantului păstrează unitatea portului din întreaga Å£ară. Materia primă, pânza in, cânepa, bumbacul ÅŸi lâna au stat la baza confecÅ£ionării costumului femeiesc ÅŸi bărbătesc.
            Portul femeiesc din Banat se compune din cămaÅŸa numită „spăcel“, poalele din aceeaÅŸi pîn­ză, opregul, catrinÅ£a, „conciul“.
            CămaÅŸa mare, lungă ÅŸi largă, păstrează cro­iul vechi, dacic. Ea se croieÅŸte din pânză groasă de bumbac, Å£esută cu vărgi înguste (2-3 mm) de in, în 2 iÅ£e, vărgi care-i dau aspect de ro­busteÅ£e. CămaÅŸa se croieÅŸte din 4 foi care se unesc la gât printr-un guler lat de 2-3 cm. Mâneca, este largă ÅŸi se termină uneori prin „fodor“.
            Ornamentul principal îl constituie „tabla“ (modelul mare, lat de circa 15 cm), care porneÅŸte din apropierea gulerului până mai jos de cot. Unele cămăşi prezintă un rând de asemenea mo­tive, alteori, două sau trei rânduri.             Jos, mânecă se termină cu un „ciupag“ cusut pe încreÅ£ul fodorului. La marginea tivului se croÅŸetează întotdeauna o dantelă cu alb.
            Motivele geometrice sunt reprezentate prin pătrate mari, romburi în coton alb „picat“ ici ÅŸi colo de negru sau subliniat de ÅŸirul „nemÅ£oanelor“ străbătute delicat de acelaÅŸi fir negru; motivul de Banat este elegant ÅŸi plin de fineÅ£e.
            Bogăţia motivelor cusute cu alb este între­tăiată de orificiile motivelor lucrate în „tăietură“.
            Deci, punctul „peste fire“ (la un fir) „nemÅ£oanele“, tăietura, tighelul sunt punctele cămă­ÅŸii de Banat. Alături de cusătura densă de „pes­te fire“ apar, mai ales pe piepÅ£ii ÅŸi poalele că­măşii, motive cusute în cruci, cu negru.
            CămaÅŸa se poartă cu opregul ÅŸi catrinÅ£a de Banat. Opregul este format dintr-o bucată drept­unghiulară de Å£esătură, cu bogate ornamente brodate, care se prelungesc cu franjuri colorate.
            Acesta se lucrează de obicei în fir de aur sau argint. Modele în stil geometric ÅŸi floral bătute în firul galben ori alb, fac ca această Å£esătură să fie neîntrecută. Urzit în grupe de fire negre ÅŸi roÅŸii, opregul se Å£ese în 2 ori 4 iÅ£e.
            În faţă, femeia poartă catrinÅ£a lungă, Å£esu­tă în năvădeală (4 iÅ£e), cu modele în formă geo­metrică ori florală, alese fie în acelaÅŸi fir stră­lucitor, fie în lână, în culori policrome (catrinÅ£a veche). Verdele, roÅŸul, albul, albastrul, gal­benul lămâios, movul sunt culorile folosite în alesătura motivelor.
            Peste ie se poartă pieptarul cu ornamente florale cusute cu mătase, bumbi de metal, bu­căţi de oglinzi, colorate policrom ÅŸi plasate bo­gat pe toată suprafaÅ£a cojocelului.Pe cap, fe­meia poartă „conciul“ Å£esut din lână colorată sau decorată cu fir metalic alb sau galben.
            În zona Valea Bistriei se poartă „ceapsa“, un fel de bonetă care se confecÅ£ionează din pân­ză albă pe care se cos policrom motive în formă de romb, cu denumirile locale de „roată ÅŸi stea“.
            Peste costum se poartă ÅŸuba de Banat, nu­mită „guneaÅ£“, confecÅ£ionată din pănură albă sau gri ÅŸi ornamentată cu găetane negre.