Secretele podului de la Cernavodă

      În anul 1890 un tânăr inginer, în vârstă de 34 de ani, Anghel Saligny, a îngenuncheat Dunărea prin proiectarea și execuția podului de la Cernavodă. Inițial, construcția care a costat 35 milioane de lei aur (inaugurată în septembrie 1895) s-a numit Podul Regele Carol I, apoi a purtat numele inginerului născut în Șerbănești, județul Galați. La acea vreme, guvernul român a inițiat două concursuri internaționale pentru proiectarea și executarea podurilor, dar niciunul dintre reprezentanții de peste hotare nu au reușit să convingă prin proiectele lor.

      Podul ce la Cernavodă a fost construit la 30 de metri deasupra Dunării, pentru a putea trece pe sub el vasele cu cele mai înalte catarge; este considerat unul dintre cele mai frumoase poduri metalice din lume. La capătul podului dinspre Cernavodă a fost ridicat un fascinant monument din bronz, reprezentând doi dorobanți, în memoria eroilor căzuți în Războiul de Independență. Aceștia, precum și stemele, au fost realizate de către sculptorul francez Leon Pilet, iar o parte din costul lor a fost suportat de Ambasada Franței, în cinstea regelui Carol I.

      Podul peste Dunăre are o deschidere centrală de 190 metri și 4 deschideri de 140 metri, alături de un viaduct cu 15 deschideri de 60 de metri și se afla la 30 de metri peste nivelul apelor mari ale Dunării. Podul peste brațul Borcea cuprinde trei deschideri cu câte 140 metri și un viaduct cu 11 deschideri de 50 metri. Cu rampele de acces, cei 4087,95 metri formau la acea vreme cel mai lung pod din România și al doilea ca lungime din Europa. Se spune că salvatorul Constanței, Horia Agarici, în timpul unei lupte aeriene cu avioanele inamice, a avut curaj să treacă cu avionul său pe sub podul de la Cernavodă.

      La festivitatea de inaugurare, din septembrie 1895, a participat și Carol I. Un tren special cu oficialități a plecat de la București la ora 09:05 și a sosit la Fetești la ora 12:30. După ce s-a bătut ultimul nit, un nit de argint, s-a zidit documentul inaugurării și s-a celebrat serviciul religios. Trenul de încercare, format din 15 locomotive, a trecut pe pod cu o viteză de 60 km/h, în fluierele locomotivelor, sirenele vaselor de pe Dunăre și în muzica fanfarei. A urmat un al doilea tren care a trecut cu 80 km/h, iar în tot acest timp, Anghel Saligny a stat sub pod într-o șalupă, împreună cu câțiva muncitori, pentru a garanta rezistența lui.

      Prim-ministrul de la acea vreme, Lascăr Catargiu, i s-a adresat atunci lui Carol I: „Măria Ta, cu ostașii țării ai învins în câmpiile Bulgariei, iar cu meșterii țării ai îngenuncheat Dunărea”.

      În timpul Primului Război Mondial, în 1917, tronsonul de peste Borcea a fost minat de trupele române în retragere, pentru a împiedica avansarea în Muntenia a trupelor germano-bulgare. Reconstrucția podului s-a făcut în anul 1921 și a fost folosit aproximativ un secol, până în 1987, atunci când s-a construit unul nou.

      Dacă ți-a plăcut acest articol, urmărește-ne pe Facebook pentru a afla mai multe noutăți. Dă Like paginii noastre printr-un click aici!

Sursa foto: ://www.descopera.ro/istorie/14127178-anghel-saligny-inginerul-care-a-testat-cu-pretul-vietii-podul-de-la-cernavoda. ://art-historia.blogspot.com/2012/01/o-serie-extraordinara-provenind-din.html.://www.pinterest.com/pin/575686764841876857/.  ://adevarul.ro/locale/constanta/secretele-podului-cernavoda-opera-tanarului-inginer-anghel-saligny-episodul-luptelor-aeriene-horia-agarici-salvatorul-constantei-1_57d7dc565ab6550cb89f5393/index.html