Momârlanii reprezintă o comunitate mică din România despre care se spune că ar fi urmașii dacilor așezați în Valea Jiului. Numărul lor este estimat undeva între 10.000 și 20.000. Un aspect care îi deosebește este faptul că momârlanii încă își păstrează tradițiile și obiceiurile etnografice, aproape neschimbate.
Cercetătorii explică termenul de momârlan ca venind din latină și anume momo - țăran și lan - băștinaș. Părerile sunt împărțite în rândul specialiștilor, alții spun că termenul ar fi relativ nou, apărut după 1870 și împământenit odată cu începerea explorărilor și exploatărilor miniere din Valea Jiului.
Urmele momârlanilor mai sunt păstrate în două muzee din Petroșani, două case autentice, vechi de peste 200 de ani. Aici, uneltele tradiționale și obiectele patrimoniale, donate de familii momârlănești, sunt expuse spre interesul turiștilor, dar și al localnicilor, momârlanii fiind un subiect destul de puțin menționat chiar și în zonă.
Momârlanii își construiesc și acum casele la fel cum o făceau dacii, din bârne necioplite, încheiate la capete cu îmbucături de formă pătrată sau dreptunghiulară. Îmbrăcămintea de sărbătoare a acestora constă în pantaloni strâmți și cămașă până la genunchi. Această comunitate a păstrat numeroase practici precreștinești, printre care și obiceiul de a-și îngropa morții în curtea de lângă casă.
Acest obicei este vechi de mai bine de 500 de ani, atunci exista credința că morții, ca și viii, trebuie să se afle aproape de familie, chiar și după ce au trecut la cele sfinte. Astfel, ei aveau parte de liniște și nu se transformau în ființe malefice, strigoi sau moroi. Locul în care oamenii erau îngropați primea denumirea de „morminți de ogradă” sau „morminți de curte”.
Ca sărbători specifice, momârlanii respectau Nedeile și Colindul pițărăilor.
Sursa foto: ://www.descopera.ro/galerii/10144259-momarlanii-urmasii-dacilor-din-valea-jiului