Romania Mama pe Facebook Romania Mama pe Twitter
Ştiri și evenimente de ultimă oră    |
Suna la sau trimite un email la romaniamam2012@gmail.com
AI UN PONT?
RoMama
» Home
» Termeni si Conditii
» Cont nou institutii
» Contact
 
Turism
 
LACASURI DE CULT
Adaugat: 12 Iulie 2017    Actualizat: 12 Iulie 2017

Manastirea Cozia

 

Adresa: strada Calea lui Traian, Nr. 816, Localitatea Calimanesti, Judet Vâlcea 

Telefon/Fax: 0250750852

Telefon mobil: 0744109208 

E-mail: contact@manastireacozia.ro

Căi de acces: DN Râmnicu-Vâlcea - Sibiu, din Staţiunea Călimăneşti, 3 km spre Nord.

 

Mormîntul lui Mircea cel Mare

 

In spiritul unei vechi tradiţii băştinaşe, acest viteaz domnitor a dorit ca, după moarte, rămăşiţele lui pămînteşti să i se odihnească în biserica mare de la Cozia - ctitoria lui cea mai de seamă.
       In documentul din 1 iunie 1421, după trei ani de la moartea lui Mircea, fiul său Radu Voievod, zice:
       «Cu rîvnâ către Dumnezeu, Domnul meu, îndemnat fiind de sfînta şi de viaţă făcătoare Troiţă, am dat această cinstită poruncă după nobleţea inimii mele şi am întărit şi am împuternicit ca să fie de ocină si de ohabă mînăstirii Nucet, mormîntul părintelui meu, şi spre veşnica lui pomenire... toate bălţile, începînd de la săpatul pe Dunăre, pînă la Gura Ialomiţei», proprietăţi ale Nucetului pe Olt, adică Cozia.
       Mircea cel Mare a murit la 31 ianuarie 1418, în vîrstă de 60 de ani şi a fost îngropat la mînăstirea Cozia, unde a fost adus de la scaunul său din Argeş, pînă la locul odihnei sale. El a încetat din viaţă după o glorioasă domnie de 32 de ani, fiind înmormîntat în ziua de 4 februarie 1418, nu la Biserica Domnească din Argeş, unde zăceau înaintaşii săi, «ci la cea mai frumoasă biserică de atunci, ctitoria sa, mînăstirea lui de la Cozia». Locul de odihnă veşnică a lui Mircea, are astăzi înfăţişarea unui sarcofag egip¬tean, unic între toate mormintele boiereşti şi domneşti din ţara noastră, dar caracteristic pentru forma mormintelor apusene medievale, întrebuin¬ţate obişnuit în secolele XII-XV. Pe mormînt s-a pus o piatră mare care a fost distrusă, mormîntul fiind profanat de mai multe ori. 


       Pisania pe a 2-a piatră de pe mormîntul lui Mircea


       In vara anului 1821, după uciderea lui Tudor Vladimirescu de către eterişti şi înfrîngerea eteriştilor de către turci, la Zăvideni şi Drăgăşani, Al. Ipsilanti, urmărit de turci s-a refugiat la Cozia. Atunci mînăstirea şi familiile refugiate aici de veniră pradă turcilor, care au dat foc mînăstirii, au dez¬gropat sfintele morminte al lui Mircea şi ale altor Domni, crezînd că vor găsi în ele comori ascunse şi au comis toate grozăviile, profanînd bisericile şi picturile . Prefectul judeţului Vîlcea anunţă Ministerul Cultelor la 14 iunie 1917 că, superiorul mînăstirii Cozia, părăsind postul şi refugiindu-se încă înainte de ocupaţia germană, mînăstirea a rămas în părăsire şi expusă stricăciuni¬lor, «între altele, mi s-a adus la cunoştinţă că mormîntul Voievodului Mir¬cea a fost devastat, ridicîndu-i-se şi luîndu-i-se piatra comemorativă», de către duşmanii străini de neam şi de credinţa ortodoxă».
       In procesul verbal din 23 decembrie 1918, procurorul Tribunalului Vîlcea spune: «Din zvon public fiind informaţi că trupele austro-germane în retragere au devastat mînăstirea Cozia, ne-am transportat în localitate unde... am constatat că piatra comemorativă de pe mormîntul domnitorului lui Mircea cel Mare a fost mişcată din loc şi spartă», iar biserica folosită ca adăpost pentru cai.

Piatra a stat distrusă pe mormîntul lui Mircea pînă în anul 1936 cînd s-a făcut alta la noi în ţară, cu pisania alcătuită de Nicolae Iorga, avînd un conţinut mult mai bogat decît cel care există azi pe piatra mormîntului. Ins¬cripţia era: «Aici odihneşte binecinstitorul şi de Hristos iubitorul Mircea, (... urmează titulatura cunoscută) ctitor acestui sfînt locaş. A trecut la cele veşnice la 31 ianuarie 1418».
       Această piatră a iscat discuţii cu privire la dimensiunea ei şi la conţinu¬tul inscripţiei. După doi ani (în 1938), piatra a fost schimbată, folosindu-se probabil la construcţia scărilor dinspre miazăzi, care urcă la stăreţie. La 15 mai 1938, din iniţiativa Comisiei Monumentelor Istorice, pe mormîntul marelui voievod Mircea s-a aşezat actuala piatră funerară, adusă din Bulgaria. Pe această piatră se află următoarea inscripţie: «Aici odihnesc rămăşiţele lui Mircea, Domnul Ţării Româneşti, adormit în anul 1418.
       Mitropolitul Ţării Româneşti, Neofit I (1738-1754), făcînd vizite cano¬nice la mînăstirile din Oltenia, în anul 1746, ajunge şi la mînăstirea Cozia, despre care spune că este aşezată la un loc foarte strimt. In notiţele lui din prima călătorie, printre alte date istorice, spune: «Este îngropat acolo însuşi prea fericitul Mircea Voievod precum şi doamna lui şi copiii şi mama lui Mihai Vodă învingătorul, care pe româneşte se numeşte Viteazul. Există, după cum se zice, şi capul lui Mihai Vodă. Era cum se scrie româneşte şi anul ce este pe monumentele de pe mormintele celor menţionaţi»".        In ce priveşte afirmaţia despre capul lui Mihai Viteazul, că ar fi la Cozia, se poate ca la anul 1746 să fi fost aici, dar, în prezent, se află la mînăstirea Dealu, aşezat la loc de cinste. Nicolae Iorga admite cele spuse de Mitropolitul Neofit, că la mînăstirea Cozia sînt înmormîntaţi Mircea cel Mare, soţia lui - Doamna Mara - şi copiii, aşa cum rezultă din următoarea relatare: «Mihail, fiul lui Mircea, se luptă pentru domnie cu fratele său Dan şi a fost ucis în anul 1420. Trupul său fu aşezat lîngă al tatălui său.
       Dan Voievod poate să fi fost omorît de moldoveni în anul 1431, căci cu turcii se împăcase. Se va fi găsit cineva să-1 ducă la Cozia... Mînăstirea Cozia este numită necropola domnilor legiuiţi, unde odihnesc trupurile lor după moarte.
       După moartea lui Dan, moldovenii pun domn pe un alt fiu al lui Mir¬cea, numit Alexandru, care a murit de moarte bună la 1435. 


       Mormîntul maicii Teofana, mama lui Mihai Viteazul
 

       Tot în pronaosul Coziei, mai odihneşte somnul de veci Teodora, mama lui Mihai Viteazul, care, după asasinarea fiului său pe Cîmpia Turzii, s-a călugărit la mînăstirea Cozia, sub numele de Teofana monahia. In docu-mentul din anul 1601, noiembrie 8, Teodora spune: «... Eu am luat sfintele rase (hainele călugăreşti) în mînăstirea sfîntă ce se zice Cozia...», iar în actul din 8 noiembrie 1602 povesteşte cum, la bătrîneţe, a venit în Cozia: «... Şi traiiu de ajunsei de luaiu şi svântul cin călug(ă)rescu, drept plîngerea păcatelor mele...». Monahia Teofana a murit în anul 1605, la mînăstirea Cozia si a fost înmormîntată în biserica mare chiar lîngă mormîntul lui Mircea, unde nepoţii ei Nicolae şi Florica, i-au aşezat deasupra, în anul 1606, o fru¬moasă piatră de mormînt, care se păstrează intactă, cu inscripţia: «Preastavi roaba Bajia (A răposat roaba lui Dumnezeu) călugăriţa Teofana, mama răposatului Mihai Voievod şi fie-sa, doamna Florica şi fiul său, Nicolae Vodă, au nevoit şi au scris vă dni Io Radu Voievod 1605.

 

Sursa foto: http://www.salut.go.ro/foto/manastiri/images/Manastirea%20Cozia%20iarna.jpg

Calimanesti, VALCEA
Comentarii 0 Comentarii

Operator:   
 
 
 
 
 
 
ABONARE NEWSLETTER:
 
Adresa de email:
 
 
TOP ARTICOLE
Premiul pentru Destinația Anului se va acorda în cadrul Galei de la ...
 
O oază de liniște aflată la 2 ore de București atrage tot mai mul...
 
În cele două zile se organizează o mulțime de activități pentru ...
 
Casa de romi va fi inaugurată în Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”...
 
Lacul Noua din Brașov devine, în perioada 7-10 martie, un paradis al...
 
Influencerul a vorbit foarte frumos despre vizita făcută în țara n...
 
Un loc superb din țara noastră, dar care a ajuns să fie `uitat ...
 
Casa care apare pe bancnota de 10 lei este expusă la Muzeul Astra din...
 
 
 
 
DECONCENTRATE
 
ANAF avertizează: Se trimit mesaje false și se cer informații despre facturile din sistemul e-Factura

» 21 Martie 2024 | Comentarii 0
 
ACTUALITATE
 
Eurodeputat: Solicităm aderarea completă a României și Bulgariei la Spațiul Schengen

» 20 Martie 2024 | Comentarii 0
 
SANATATE
 
Curiozități și superstiții despre magnolii - florile feminității

» 21 Martie 2024 | Comentarii 0
 
STIRI TURISM
 
În mai se inaugurează Muzeul Ivan Patzaichin și un traseu verde numit „Delta lui Ivan”

» 21 Martie 2024 | Comentarii 0
 
STIRI JUDETUL SALAJ
 
Primăria Municipiului Zalău face demersuri pentru fluidizarea traficului la ieșirea din oraș

» 21 Martie 2024 | Comentarii 0
 
STIRI JUDETUL IASI
 
CJ Iași, pași mari spre rezolvarea transportului elevilor

» 20 Martie 2024 | Comentarii 0