Mănăstirea Bogdana

Mănăstirea BOGDANA

Adresa: Str. Bogdan Vodă, nr. 6, Rădăuţi, SUCEAVA.

Manastirea Bogdana se află în municipiul Rădăuţi, Str. Bogdana Vodă Nr.6, Judeţul Suceava

Inclusă în patrimoniul UNESCO şi făcând parte din patrimonial artistic şi cultural al României, mănăstirea Bogdana a fost construită în a doua jumătate a sec.XIV. Nu se cunosc exact anii construcţiei mănăstirii şi bisericii Sf. Nicolae, dar se cunoaşte fapul că a fost ctitorită de Bogdan I, fiind cel mai vechi monument de arhitectură în piatră din Bucovina.

În jurul anilor 1360, Bogdan I începe construcţia mănăstirii din piatră brută şi cioplită sub forma unei bazilici, cu acoperişul ţuguiat, adaptată cultului ortodox, construcţie ce a rezistat în timp în ciuda cotropirilor tătare şi turceşti, a războaielor şi dominaţiei habsburgice.

Manastirea Bogdana a fost reşedinţă mitropolitană până în 1401, când scaunul mitropolitan a fost mutat la Suceava.

În sec.XVIII (1775) manastirea Bogdana a fost desfiinţată datorită ocupării nordului Moldovei de către habsburgi, biserica Sf. Nicolae rămânând biserică episcopală până în 1782. Episcopia mutându-se la Cernăuţi, biserica Sf. Nicolae a devenit biserică parohială, de mir. O parte din chilii au fost transformate în grajduri pentru cai de către o garnizoană austriacă staţionată aici.

Mănăstirea Bogdana nu a mai fost reînfiinţată după 1918 şi biserica Sf. Nicolae a rămas biserică parohială până la sfârşitul sec. 20 datorită regimului comunist. A fost redeschisă în 1992 când arhimandritul Teodor Pavlo a devenit primul stareţ al mănăstirii după 1775.
Arhimandritul Iustin Dragomir, noul stareţ, a continuat lucrările de restaurare, începând altele noi, ca înlocuirea catapeteasmei bisericii cu una din lemn de stejar (1996), şi a construit un corp de chilii, terminat în 1998.

Prima construcţie de piatră din Moldova care s-a păstrat nealterată până azi, este o mărturie a naşterii arhitecturii Moldovei.
Este o sinteză artistică a arhitecturii romanice, gotice şi bizantine:
Romanice
planul cu cor şi absidă
plan bazilical fără turle
Gotice
arcuri şi bolţi frânte
Bizantine
delimitarea spaţiului interior în: altar, naos, pronaos şi pridvor.
la exterior are ziduri întărite
clopotniţa din piatră, cu un clopot pe care se află inscripţia în slavonă: ”Ioan Ştefan voievodul ţării Moldovei”
Lângă uşa sudică se află pisania lui Alexandru Lăpuşneanu (1559); el fiind cel care a adăugat pridvorul în 1599.

Are o navă centrală şi două laterale: pronaos, naos şi altar
navele despărţite prin 6 stâlpi masivi în dreptul cărora bolta navei centrale este întărită cu arcuri dublouri
în pronaos, nava centrală şi cele laterale au aceeaşi înălţime
în naos, cele laterale sunt mai joase, înguste şi acoperite cu bolţi semicilinrice, uşor frânte, perpendiculare pe bolta navei centrale. Deasupra lor au fost construite 2 încăperi mici, boltite în semicilindru la care se ajunge pe o scară spiralică.

Pictura:
cea veche nu se mai păstrează
a fost repictată la dorinţa lui Alexandru cel Bun în jurul anului 1415
completată sau refăcută în timpul domniei Sf. Ştefan cel Mare
în secolul 18-19 se fac lucrări de restaurare
pictura din anii 1745-1750 ar fi altreilea strat, în timpul episcopului Iacob Putneanul.
frescele din această perioadă sunt acoperite de o pictură realizată în tempera,de pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi (1880)
tabloul votiv din naos înfăţişează pe Alexandru Lăpuşneanu alături de Bogdan I şi Alexandru cel Bun, precum şi Ştefan cel Mare.
Deosebit de importante sunt 4 mari compoziţii din altar:
Cina cea de Taină
Împărtăşirea Sfinţilor Apostoli cu vin
Împărtăşirea Sfinţilor Apostoli cu pâine
Spălarea picioarelor

Învăţământul religios din Moldova a avut ca bază şcoala înfiinţată la mănăstirea Bogdana. Aici erau călugări şi ucenici ai lor precum şi laici (mireni), care deprindeau ştiinţa scrisului şi cititului pentru a deveni logofeţi ai Cancelariei domneşti sau dascăli la Cancelaria episcopală.

Mănăstirea a dispus şi de o tipografie şi ateliere.

Mormintele:

În naos se află 7 morminte:

Al lui Bogdan I, în colţul sud-estic, unde mai este înmormântat şi Latcu Voievod. Alături se află un mormânt, la nivelul pardoselii, cu inscripţia de pe piatra funerară ştearsă, ce se presupune a fi mormântul Mariei, soţia lui Bogdan I sau al Anei, soţia lui Latcu.
Lângă peretele nordic se află mormintele lui: Ştefan I, Roman I, Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun) şi Bogdan (fiul lui Alexandru cel Bun).

În pronaos se află 3 morminte:
Doamna Stana, soţia lui Bogdan III şi mama lui Ştefăniţă Vodă, precum şi Anastasia, fiica lui Latcu, se află pe latura nordică.
Înaintea uşii pronaosului se află piatra de mormânt a episcopului Ioanichie, mort în 1505
În pronaos se află moaştele Sf. Ierarh Leontie. El s-a călugărit la mănăstirea Bogdana sub numele de Lavrentie. Primind harul preoţiei, s-a retras în codrii Rădăuţilor, şi a ridicat o biserică de lemn, cunoscută sub numele Schitul lui Lavrentie sau Schitul Laura, cea mai veche sihăstrie din Nordul Moldovei.

Manastirea Bogdana, un adevărat centru cultural, a contribuit la menţinerea unităţii de neam, limbă şi credinţă a românilor.