Legenda Peșterii Unguru Mare

       Peștera Unguru Mare se află în comuna Șuncuiuș și impresionează, printre altele, datorită deschiderii pe care o are la intrare - 33 de metri lățime și 22 metri înălțime. Este o peșteră din care lipsesc aproape de tot formațiunile, ea fiind locuită până în secolul al VI-lea înainte de Hristos. 

       Potrivit unor legende, un român și un ungur mare se băteau în zonă, iar ungurul s-a ascuns în peșteră, aceasta fiind peștera sa. Oamenii locului spun cu totul altceva. Aron Ciucur, un fost ghid al Peșterii Unguru mare, spunea că denumirea acesteia vine de la familia Unguru, care deținea zona respectivă. „Terenul de sus, unde se află și peștera Unguru Mare, i-a revenit băiatului mare, în timp ce terenul de jos, unde e peștera Unguru Mic, a fost al băiatului mic. Se spune că peșterile comunicau între ele, cândva, dar acum nu mai comunică” povestea Aron Ciucur.

       Peștera are o lungime de peste 800 de metri, 400 dintre aceștia se pot vizita. Este o peșteră care a fost locuită, unde, timp de două secole, focul a ars fără să se oprească. De la intrare se pot observa cristalele transparente de calcită care împodobesc tavanul și pereții interiori de la etaje inferioare. În partea de sus a peșterii se arată o gaură ce seamănă cu harta României. În prima sală au fost descoperite râșnițe din piatră pentru cereale și semințe. 

       La finalul primei săli turiștii pot admira o mică cascadă, un fir de apă ce curge prin peșteră și se prelinge peste pietre albe. Conform ghidului, este vorba despre crisit care se găsește doar în Apuseni. Mai departe în peșteră se află o sală considerată a fi o cetate, unde se ascundeau apărătorii. De-a lungul timpului, acolo au fost găsite vârfuri de suliță și topoare din piatră. În anul 1958, într-o altă zonă a peșterii au fost descoperite structuri de lemn, urme de animale și oase subțiri folosite ca ace de cusut. 

       Cea mai importantă și cea mai recentă descoperire este necropola din galeria finală. Au fost găsite mai multe vase de lut, obiecte realizate din bronz dar și o mărgea realizată din chihlimbar care are proveniență baltică. Cea mai cunoscută sală din întreaga peșteră, sala podoabelor, se face remarcată prin numeroase forme cristaline, decorate cu țepi și lame, pereții fiind îmbogățiți de rețeaua albă de ochiuri mărunte așezate pe un fond roșu-albastru. 

       Dacă ți-a plăcut acest articol, urmărește-ne pe Facebook pentru a afla mai multe noutăți. Dă Like paginii noastre printr-un click aici!

Sursa foto: ://adevarul.ro/locale/oradea/legenda-pesterii-unguru-mare-lucruri-mai-putin-stiute-despre-pestera-s-a-gasit-necropola-doua-milenii-1_551e958a448e03c0fd2ea36d/index.html.  ://lataifas.ro/destinatii-turistice-unice/52752/pestera-unguru-mare-izvor-istoric-si-stiintific/. ://zigzagprinromania.com/blog/pestera-unguru-mare-din-bihor/dsc_0448/. ://www.99tour.ro/timp-liber/suncuius/pe-ter/pestera-unguru-mare-556