Flora din Delta Dunarii

Flora din Delta Dunarii

Delta Dunarii este cel mai mare teritoriu mlastinos din Europa si cuprinde una dintre cele mai mari intinderi de stufarisdin lume. Alte plante riverane si de plaur: papura, feriga de apa, macrisul, izma broastei, cucuta de apa, rogozul, menta, troscotul, salcia pitica. Suprafetele nisipoase ale deltei sunt acoperite cu iarba si alte specii de stepa: salcia alba, plopul, arinul, frasinul, padurile combinate de pe grinduri. Luciul apei este populat de nenumarate specii de plante cu frunze plutitoare: nufarul alb, nufarul galben, iarba broastelor, ciulinele de apa, limba apei, rizacul, cornacul, cosorul. In zona comunelor Bestepe si Nufaru sunt paduri cu aspect subtropical ale Deltei.
Printre primele studii sistematice asupra vegetatiei Deltei Dunarii, au fost cele initiate de biologul roman Grigore Antipa care, intre anii 1896 – 1944, a publicat numeroase lucrari stiintifice.

Tipuri de vegetatie in Delta Dunarii

43% - vegetatie de mlastina

27% - vegetatie acvatica

14% - zone artificiale

7% - vegetatie litorala si halofila (care se dezvolta in mediu sarat)

6% - paduri

2% - pajisti de lunca

1% - tufarisuri

Flora din Delta Dunarii - 1 689 specii

4 specii endemice si o subspecie: Centaurea pontica, Centaurea jankae, Ornithogallum amphibolum, Ornithogallum oreoides, Elymus pycnanthus deltaicus.
14 specii periclitate sau vulnerabile: Centaurea pontica, Centaurea jankae, Astragalus dolicophyllus, Astragalus versicarius pseudoglaucus, Anacamptis pyramidalis, Orchis coriophora fragrans, Platanthera bifolia, Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza incarnata, Trachomitum venetum, Artemisia tscernieviana, Centaurium spicatum, Convolvulus persicus, Stachys maritima.
4 specii protejate de plante: Marsilea quadrifolia, Salvinia natans, Aldrovanda vesiculosa, Trapa natans.

Delta adaposteste si specii rare de plante, care nu se gasesc in alte locuri din tara:

zarna (Solanum retroflexum) cunoscuta doar in Africa de Sud, rara, traieste pe nisipurile din Delta Dunarii (Sulina, Sf. Gheorghe, Caraorman).

vanilie salbatica (Heliotropium curassavicum) originara din America, rara, carnoasa si taratoare, traieste pe nisipuri umede si sarate in Delta Dunarii (Sulina, Letea).

petimbroasa, rujina (Senecio jacobaea subsp. borysthenicus) cu origine pontica, rara, creste in grindul Letea, Sf. Gheorghe - Grindul Saraturile.

periploca graeca, de origine mediteraneana, liana rara in paduri si zavoaie, folosita ca planta ornamentala.

asphodeline lutea, cu origine mediteraneana este specie rara in pajisti pe substrat pietros, cu raspandire in zonele Vasile Alecsandri, Malcoci, pe Derven-Tepe, Slava Rusa.

iris sintenisii cu origine ponto-balcanica, specie rara raspandita in Dobrogea.

ononis pusilla, cu origine submediteraneana, specie rara raspandita in Dobrogea.

Flora din Delta Dunarii poate fi descoperita pe trei niveluri:

Delta adaposteste si specii rare de plante, care nu se gasesc in alte locuri din tara:

Subacvatice si plutitoare dintre care: nufarul alb (Nymphaea alba), nufarul galben (Nuphar luteum), ciulin de apa (Trapa natans), limba apei (Potamogeton natans), rizac (Stratiotes aloides), iarba broastei (Hydrocharis morsus-ranae) etc.

Riverane si de plaur format de regula din stuf (genul Phragmites) 90% si papura (genul Typha), alaturi de feriga de apa (Nephrodium thelypteris), izma de apa (mentha aquatica), cucuta de apa (Cicuta virosa), macris (Rumex hidrolapatum), volbura (Convolvulus arvensis). Strans unite intre ele si asezate, intr-o anumita ordine, la marginea apei: sageata apei (Sagittaria sagittifolia), feriga de apa (Nephrodium thelypteris), macrisul de apa (Rumex hydrolapathum), papura (Typha angusttfolia), pipirigul (Scirpus schoenplectus) si buzduganul (Sparganium ramosum); in interiorul plaurului: rogozul (Carex pseudocyperus), jalesul (Stachys palustris), joianul (Oenanthe aquatica), cucuta de apa (Cicuta virosa), dragaica (Galiun palustre), nasturelul-de-balta (Roripa amphibia), nasturelul obisnuit (Roripa austriaca), ochii pasaruici (Myosotis palustris), rachitanul (Lythrum salicaria) troscotul (Polygonum pernicaria), boglarii (Ranunculus sceleratus), galbasoara (Lysimachia vulgaris), sulfina (Melilotus officinalis) si zaloaga (Salix cinerea).
Plaurii ocupa, in Delta Dunarii, o suprafata intinsa, iar in functie de nivelul apei si de grosimea lor, ei pot fi: mobili (se deplaseaza pe lacuri la voia intamplarii, sub actiunea vantului si a curentilor de apa); impotmoliti (in zonele mai putin adanci, atunci cand nivelul apei este mic); fixati de alti plauri impotmoliti, sub care exista un strat de apa ce reprezinta un excelent habitat pentru anumite specii de pesti, cum ar fi: somn, crap, caras etc.
Cea mai larga dezvoltare a plaurului se gaseste in complexul lacustru Rosu-Puiu-Lumina. Dinamica plaurilor este foarte periculoasa, deoarece pot ajunge sa inchida canale de apa si sa ingreuneze navigatia. Un alt neajuns este faptul ca plasele pescarilor pot fi tarate sau rupte de acesti plauri mobili. Caile de acces obturate se elibereaza mai greu, iar cand plaurii sunt bine impotmoliti, singura solutie este taierea, cu fierastraul, a unor culoare inguste pentru trecerea lotcilor.

Plante de uscat: predominanta salcia (Salix albasi/Salix cinerea), dar apar si plop (Populus), frasin (Fraxinus), arin (Alnus), arbusti, precum catina(Hippophae rhamnoides), zalog si mur (Rubus caesius) etc.

Printre plantele din apropierea Deltei Dunarii care atrag atentia se numara si Noctiluca Miliaris. Pescarii din complexul Razim-Sinoe si cei din Sfantu Gheorghe spun ca daca in anumite perioade din an, te scalzi noaptea in unele zone din Marea Neagra sau din complexul Razelm, cand iesi din apa corpul iti este fosforescent. Fenomenul este denumit lumanarea de mare.