Delta Dunării - Șarpele mâncat de broască. Video

0 Comentarii

Delta Dunării s-a format de-a lungul a 10.000 de ani și continuă să crească și astăzi, fiind considerat cel mai tânăr pământ românesc. Este cea mai bine conservată deltă din Europa, iar din anul 1990 face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, fiind considerată rezervație a biosferei.

Delta Dunării impresionează nu doar prin peisajele pe care le oferă - labirintul de lacuri și canale ce șerpuiesc prin cea mai mare suprafață compactă de stuf din lume cu cea mai mare biodiversitate de pe planetă - ci și prin spectacolul pe care îl oferă diferite specii, cum ar fi broaștele.

Amfibienii și reptilele sunt bine reprezentați în Delta Dunării, broaștele acvatice fiind cele mai răspândite datorită rețelei hidrografice complexe. Potrivit info-delta.ro, pe cel mai tânăr pământ al României trăiesc 7 specii de broaște: broaștele verzi de lac (complexul Pelophylax esculentus, format din speciile Pelophylax ridibundus, Pelophylax lessonae și specia hibridogenă Pelophylax kl. esculentus), broasca râioasă verde (Bufo viridis), izvorașul cu burtă roșie (Bombina bombina), broasca de pământ brună (Pelobates fuscus) și broasca de pământ dobrogeană (Pelobates syriacus), aceasta din urmă este mai rară, se întâlnește în zona Histria și grindul Chituc.

Deși prădătorii broaștelor, în general, sunt păsările de apă, peștii răpitori, țestoasele și șerpii, există o specie de broaște care iese din notorietate și nu se lasă pradă șerpilor. Este vorba despre broasca mare de lac, face parte din complexul amintit mai sus - Pelophylax esculentus - și este cea mai mare dintre broaștele europene. Cu picioarele întinse are 15 centimetri lungime și trăiește în apele dulci de câmpie și deal. Spatele și coapsele sunt de culoare verde brun cenușii, cu pete închise și foarte variate ca mărime, formă și așezare. Sacii vocali ai masculului sunt cenușii, picioarele din spate au cinci degete foarte lungi și palmate, potrivit romanianeimblanzita.ro.

Această specie, care a fost surprinsă în Delta Dunării în timp ce mânca un șarpe de apă, este foarte răspândită în zonă, întâlnindu-se de obicei în lacuri, canale, bălți, șanțuri, cursuri line de apă. Preferă malurile cu vegetație (trestie, papură), unde stă la soare și la cel mai mic pericol sare în apă. Plutește în apă cu ochii bulbucați la suprafață. Din `meniul` ei fac parte insectele acvatice și terestre (libelule, țânțari, gândaci), moluște, râme, larve, pești pe care îi capturează în așteptare sau prin salturi spectaculoase potrivit romanianeimblanzita.ro, și mai nou șerpi de apă.

Datorită faptului că este voluminoasă și rezistentă la ape poluate, dar și pentru că se înmulțește foarte repede, este folosită ca material didactic în universități. În perioada de reproducere, care începe primăvara, masculii se luptă pentru teritoriu și ierarhie iar femela depune 10.000 de ouă în serii de câteva sute pe fundul apei. Mormolocii trăiesc individual în vegetația de pe mal, iar la maturitate ajung abia după doi ani. Broasca mare de lac hibernează în mâlul apei, foarte rar în pământ și trăiește până la 10 ani.

Dacă ți-a plăcut acest articol, urmărește-ne pe Facebook pentru a afla mai multe noutăți. Dă Like paginii noastre printr-un click aici!

Sursa foto: ://dandindeltadunarii.blogspot.com/2009/11/://www.romanianeimblanzita.ro/invata/broasca-mare-de-lac-7. ://www.danube-delta-resort.ro/ro/galerie-foto/11/flora-si-fauna. ://daytour.ro/delta-dunarii-un-platou-de-film-atipic-2/