Reţea de pacienţi sub acoperire

Tratamentele pentru morţi, date în vileag de "poliţia secretă" a pacienţilor

         Fenomenul reţetelor şi consultaţiilor fictive poate fi stârpit doar prin informatizare, completată de acţiuni de "filaj" în cazul doctorilor care prescriu suspect de multe medicamente.

         Povestea fraudelor din Sănătate şi a reţetelor falsificate este la fel de veche ca sistemul de asigurări. Fenomenul a luat amploare mai ales după 2008, când chiar actualul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a scos plafonul la farmacii, iar medicii au putut elibera reţete fără număr. Din estimările Casei de asigurări, 20% dintre reţete sunt falsificate, iar frauda anuală se ridică la 200-300 de milioane de euro.

         Implementarea prescripţiei electronice şi mai ales a cardului de sănătate se impune cât mai rapid pentru a combate frauda, însă cele două instrumente de control trebuie completate de o monitorizare la sânge din partea Casei de Asigurări. Acest lucru s-ar putea face inclusiv printr-un sistem cu pacienţi „infiltraţi” pe listele medicilor.

         Fraude doar cu „PIN-ul” cardului

         Principalul mecanism de fraudare este următorul: dispunând de CNP-urile pacienţilor, doctorii prescriu reţete pentru morţi sau chiar şi pentru oameni sănătoşi, fără ştirea lor. Complice e farmacistul, care introduce reţeta în sistem şi o trimite spre decontare. Banii pe care îi primesc de la Casă sunt împărţiţi frăţeşte. Totul se face pe hârtie, medicamentele rămân în farmacie, iar banii se încasează de două ori pe ele.

         „Medicamentele care fac obiectul fraudelor sunt cele din lista C, pentru cancer, TBC, transplant, diabet, ciroză etc., care au dublul avantaj de a fi scumpe şi de a nu necesita vreo contribuţie a pacientului”, spune Dragoş Dinu, expert în industria farmaceutică.

         Când se va introduce cardul, medicul nu va mai putea prescrie reţete pe baza CNPului, ci doar în baza ID-ului pacientului. „Pacienţii nu trebuie să dezvăluie medicului sub nicio formă ID-ul personal, un fel de PIN. E foarte probabil să se formeze şi atunci perechi de taină, cu complicitatea pacientului. În principiu, după introducerea acestor sisteme informatice, paguba va scădea până la 7-10%, de la 20%, cât e acum. Sistemele informatice sofisticate sunt necesare, să ne înţelegem, dar nu infailibile”, subliniază Dragoş Dinu.

         Dacă până la introducerea SIUI şi a Prescripţiei Electronice funcţionarii din casele judeţene de asigurări aveau sarcina de a număra şi centraliza reţetele aduse în saci, acum ar trebui folosiţi pe partea de control.

         Reţea de pacienţi „sub acoperire”

         „Nu mai avem nevoie de armate de funcţionari la casele de asigurări, calculatorul numără reţetele. Resursa umană ar trebui îndreptată spre monitorizare, spre real life, cum se spune. Medicul X care prescrie mai mult decât o face de obicei, să fie verificat prin metode convenţionale sau neconvenţionale, precum infiltrarea pacienţilor pe liste”, adaugă expertul Dinu.

         Cu reţetă electronică, dar fără card, medicii pot frauda chiar mai uşor, dacă nu se fac verificări, susţine Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Pro tecţia Pacienţilor. „Pe vremea tipizatelor, era nevoie şi de semnătura pacientului, pe care trebuiau să o falsifice, acum nu mai e nevoie de niciun înscris, totul se rezolvă prin scanarea unui cod. Trebuie suplimentate echipele de control. Dacă nu întrebi prin sondaj pacienţii dacă şi-au eliberat reţetele şi dacă au fost la consultaţiile consemnate pe numele lor, nu rezolvi nimic”, spune Barbu.

         Oricine poate verifica situa ţia pe ultimul an a reţetelor şi a consultaţiilor pe care medicul le-a înregistrat în numele lui, printr-o solicitare la CNAS.

         Reţeaua „Insulina”, cea mai mare fraudă

         Cel mai mare caz de fraudă la medicamente în România - 21 de miliarde de leis- a înregistrat în 2009. În centrul scandalului s-a aflat medicul Tiberiu Mogoş, de la Institutul de Nutriţie şi Boli Metabolice din Bucureşti. S-a dovedit că acesta prescrisese două reţete cu medicamente antidiabetice, fiecare cu o valoare record de 110.000 de lei, în condiţiile în care tratamentul respectiv costa, în medie, pe an, 1.195 de lei pentru un pacient.

         Fiecare reţetă includea câte 270 de stilouri cu insulină, cantitate ce acoperă tratamentul unui diabetic pe 22 de ani. În plus, acelaşi medic ar fi prescris peste 600 de reţete pentru tratamente de 90 de zile, cu o valoare medie de 3.000 lei, mult peste costul mediu anual al tratamentelor pentru un diabetic. Reţetele prescrise de acesta au fost eliberate de aceeaşi farmacie (2Na). Medicul Tiberiu Mogoş profesează în continuare.

         „Există trei metode de furt: reţetele false, fără ştirea pacientului, reţetele pentru morţi şi consultaţiile sau internările fictive.”
LUCIAN DUŢĂ, fost şef al CNAS

         „Medicii în cazul cărora există suspiciuni că ar prescrie reţete false ar trebui verifi caţi inclusiv prin infi ltrarea pe liste a unor pacienţi falşi.” DRAGOŞ DINU, expert în industria farmaceutică

         Medicul Tiberiu Mogoş s-a aflat în centrul celui mai mare caz de fraudă la medicamente

         Afaceri pe spatele bolnavilor de cancer

         În luna octombrie a anului trecut, procurorii au destructurat o reţea formată din medici şi farmacişti care fraudaseră bugetul CNAS cu 1,6 milioane de lei. În total, 12 medici şi farmacişti sunt cercetaţi în dosarul reţetelor false, iar nouă dintre ei au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile. Este vorba de farmacişti din lanţul Dona şi medici de la Institutul Oncologic Bucureşti şi Spitalul „Alexandru Obregia”.

         Medicii au fost acuzaţi că prescriau tratamente foarte scumpe pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi şi trimiteau reţete către farmaciştii cu care erau înţeleşi. Farma ciştii trimiteau reţetele spre decontare, banii fiind astfel spălaţi. Farmaciştii obţineau prime, pe lângă salariu, iar doctorii sume sau bunuri în valoare de 3%- 5% din valoarea totală a reţetelor false eliberate.

         Sistemul informatic a scos la iveală surplusul de asiguraţi

         Primele semne ale fraudei au ieşit la iveală, acum doi ani, în momentul implementării Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI). De exemplu, Casa de Asigurări Bucureşti declarase 2,5 milioane de pacienţi, faţă de 1,6 milioane, câţi erau în realitate. „Fiecare medic de familie primeşte lunar de la Casa de Asigurări suma de 4,5 lei pentru fiecare pacient aflat pe listele lui. Un calcul simplu arată că pentru cei 900 de mii de pacienţi fictivi se creează lunar un prejudiciu de 4 milioane de lei (960 de mii de euro)”, declara pentru EVZ Lucian Duţă, fostul şef al CNAS.

         Înainte de implementarea sistemului informatic, un număr mare de pacienţi apărea pe listele mai multor medici de familie

         Plafonul la internări, nedorit de medici

         Anual, frauda se ridică la 12 milioane de euro doar în Bucureşti. „Grosso modo, nivelul de pierderi e de 200- 300 de milioane de euro pe an, pentru că nu există mijloace de control”, explică Duţă. Acesta dezvăluia trei metode de furt în Sănătate: „1. eliberarea de reţete false- practic, pe numele dumneavoastră sunt scrise reţete, care sunt decontate ulterior, deşi nu aţi fost la doctor niciodată, 2. reţete la morţi, consultaţii fictive şi 3. internări fictive- pentru ca spitalele să-şi poată justifica banii primiţi de la Casă, forţează internările. De multe ori, pacienţii aceia nici n-au ce căuta în spital, dar noi plătim ca şi cum ar avea nevoie de servicii”.

         Astfel se explică şi rezistenţa mare a medicilor atunci când s-a încercat impunerea duratei maxime de spitalizare pe secţii. 

Sursa foto: http://img.diacaf.com/images/20130424/413650.jpg