Se împlinesc patru ani de când România a adoptat cea mai importantă agendă globală - Agenda 2030, și cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), iar țara noastră este departe de a-și îndeplini țintele pentru anul 2020, obiectivele pentru 2030 fiind cu mult mai departe, potrivit „Adevărul”.
Fundația World Vision Romania și Rețeaua Națională Anti-sărăcie și Incluziune Socială au realizat la începutul săptămânii un studiu și au analizat obiectivele pe care și le-a propus România în Strategia Națională pentru dezvoltare durabilă (un document ce transpune Agenda 2030), care este realitatea în acest an și, foarte important, cine și ce trebuie să facă pentru a îndeplini obiectivele asumate.
Obiectivele României sunt ambițioase, după cum arată raportul „Inegalitățile din România”, făcut în acest an, dar datele reale sunt cu totul și cu totul altele. S-au analizat numai 3 din cele 17 Obiective de Dezvoltate Durabilă, iar diferențele dintre țintele pe care și le-a propus România și realitate, sunt foarte mari.
1. Obiectiv: reducerea sărăciei extreme pentru toți românii până în 2030 și reducerea cu cel puțin jumătate a numărului de cetățeni care trăiesc în sărăcie relativă.
Realitate: România trăiește un paradox al inegalității sociale și al sărăciei, având în vedere că există creștere economică. Ratele sărăciei și inegalității sunt încă foarte ridicate. Unul din trei români este expus riscului de sărăcie și excluziune socială, se arată în ediția din acest an a Semestrului European. România are cea mai mare rată a sărăciei în rândul persoanelor încadrate în muncă la nivel european - 17,4%.
2. Obiectiv: Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii până în 2030.
Realitate: 16,4% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au părăsit timpuriu orice formă de învățământ în 2019 - una dintre cele mai ridicate valori din UE. La sate situația este și mai rea - 27,1% părăsesc școala mai devreme. 38,7% dintre copiii cu vârsta de până la 15 ani sunt analfabeți funcțional.
3. Obiectiv: Reducerea inegalității și a proporției grupurilor dezavantajate prin adoptarea de politici, în special fiscale, salariale și de protecție socială.
Realitate: Nivelul sărăciei și al excluziunii sociale de la sate este de două ori mai mare față de cel din orașe. Zonele rurale și copiii sunt printre cele mai defavorizate grupuri; unul din doi copii români se confruntă cu riscul sărăciei. România are cea mai mare pondere din UE a copiilor care trăiesc în sărăcie.
Dacă ți-a plăcut acest articol, distribuie-l și urmărește-ne pe Facebook pentru a afla mai multe noutăți. Dă Like paginii noastre printr-un click aici!
Sursa foto: ://adevarul.ro/news/societate/peste-1100-detineri-copii-traiesc-strada-bucuresti-jumatate-cersetori-1_5399a9ad0d133766a884b317/index.html