Cati dintre tineri vor trece peste runda din toamna a bacalaureatului?

Cum va fi bacalaureatul la toamna

         Tinerii tristelor figuri din prima runda a meciului lor cu bacalaureatul s-au inscris, incepand de pe 11 iulie, in recalificari. Dupa ce au facut cunostinta cu podeaua (caci inca ne aflam sub imperiul galei de la Romexpo), sunt hotarati (cati dintre ei?) sa demonstreze ca accidentul de la primul antrenament este de domeniul trecutului si poate fi depasit.
         Viitoarea tentativa se anunta pentru perdanti un "august in flacari". Vor trebui sa lupte nu doar cu virgulele dintre subiect si predicat ori cu Teorema lui Cauchy, ci se vor masura cu tentatiile estivale, decibelii din decapotabile, licorile lumesti. Semne bune nu par a fi zarite acolo, la linia despartitoare dintre reusita si esec in reluare.
         Departe de timida speranta statistica finala consemnata dupa recorectare. Un punct si un sfert in plus la cota de promovabilitate, de la 44,47% la 45,72%, nu poate fi decat un mic nimic. Atunci, de unde sa vina optimismul?
         Numarul contestatiilor dupa impactul nimicitor a depasit cifra de 80.000. Aproape dublu, comparativ cu cel din 2010 (43.000).
         Bineinteles, ponderea au detinut-o limba si literatura romana (26.580) si matematica (25.527). Exact pe domeniile incomensurabile impartite de Eminescu si Titeica. Dar, cine stie? Cu efort suplimentar de flotari pe scoarte de manual, memorie lecitinizata, supraveghetori apatici si ochi de camera video, afectat de orbul gainilor, se pot pescui ceva rezultate izbavitoare.
         Totul este posibil. Bizarul este la el acasa in Romania. Bunaoara, dupa corectarea secunda, in urma contestatiilor, notele a sute de elevi au fost majorate cu 1,5 procente. In unele cazuri, insa, chiar cu 4. Astfel, un fericit ales al soartei s-a vazut propulsat de la un lamentabil 3, la o paranormala nota de 7,40.
         O eleva din Bucuresti i-a multumit fara contenire cerului pentru neverosimila transformare a cotei sale evaluatoare. A marcat un salt de la 5,50 la 9,20. Si reciproca poate fi adevarata. Elevul care a bifat cu cinci si jumatate la psihologie se afla cu moralul in atentia psihiatrului, stiind ca este proaspatul detinator al unui blestemat 1,60.
         Succesul sau reversul lui la sesiunea din asa-zisa toamna se gasesc sub titlul de "doi pe un balansoar". Ambele ipoteze depind intr-o covarsitoare masura de strategia aleasa de ministerul pastorit de Daniel Funeriu. In cazul in care se va dori ameliorarea imaginii unui invatamant caruia i s-a dus buhul prin ungherele strainatatii, subiectele vor fi ceva mai popular-domestice.
         Invers, daca sefimea educatiei nationale va tine ca gaia matul la intransigenta si prestigiul neimpartasit de realitate, pustiirea-si va face loc extins pe foile cu medii lipite in geam.
         Poate ca de aceea tot mai raspandita idee a unei sesiuni de Bac pe trepte de putinta se impune a fi luata in seama. Niciodata elevii unor licee semirurale, in care se preda efectul nociv al harciogului de Baragan asupra orzului, nu se vor putea masura in cunostinte cu analogi de leat, vizati de universitati apusene de prestigiu.
         Apoi, programele scolare impovarate cu notiuni inutile panain Kargaztan trebuie aerisite. Cata importanta poate avea neolitica ceramica de Cucuteni pentru un licean chitit sa absolve piscicultura sau sa aprofundeze regimul termic al aluatului de cozonac?
         De atata inflatie de reforme, invatamantul romanesc a ajuns sa traga linii punctate deasupra unui total dezastruos. Nici 3 zecimale dupa virgule nu-i vor aduce o imaginara nota de trecere, daca se continua pe actuala cale. Radiografia re-Bac-ului din august va face minuscule precizari. De va fi nevoie de ele.