Marele actor roman Stefan Ciubotarasu

Biografie

     Ştefan Ciubotăraşu nascut 21 martie 1910, Lipovăţ, Vaslui — decedat 27 august 1970, Bucureşti a fost un actor şi scriitor român.A studiat Conservatorul de Artă Dramatică din Iaşi (1933).
     Ştefan Ciubotăraşu s-a născut la Lipovăţ, Vaslui, judeţul Vaslui, într-o familie de ţărani săraci. Prin anii 1921-1922, a sosit la Bucureşti (cu un tren mărfar; tatăl său lucra la regionala CFR), pentru a învăţa meseria de pantofar, potrivit hotărârii luate de părinţi. A rămas trei ani, nesimţindu-se atras de meserie, preferând alte munci şi activităţi casnice. A avut primul contact cu „gustul de otravă dulce al teatrului”, potrivit propriei mărturisiri. În schimbul comisioanelor ce le făcea, primea bilete la teatru, unde a fost fascinat de piesele O scrisoare pierdută şi piesa lui Victor Eftimiu Înşir'te, mărgărite.
     A lucrat ulterior, timp de un an, ca ucenic la un atelier de pictat firme. În 1924, într-o noapte friguroasă de octombrie, a hotărât să se întoarcă acasă, dezamăgit de mizeria traiului cotidian. Această perioadă, în care părinţii i s-au mutat în Vaslui, actorul a numit-o „întoarcerea acasă”. La îndemnul mamei, se înscris la liceul particular „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui, sărind peste câte două clase. Aici a debutat literar în paginile revistei liceului, întitulată „Năzuinţa”, şi în paginile ziarului local, „Vasluiul”, sub pseudonimul Ciciricea (numele unui clovn popular). Împreună cu un coleg, a scos câteva numere ale unei reviste minuscule, „Uzina de umor”, iar mai târziu, la Iaşi, revista „Humorul literal”. A contribuit atunci şi ulterior cu poezii, sonete şi amintiri în paginile revistei „Luceafărul”.
     În 1929 a absolvit liceul şi s-a hotărât să plece la Iaşi, unde s-a înscris la Conservatorul de muzică şi artă dramatică. Bacalaureatul şi l-a dat în 1932 la Bârlad.
     A traversat o perioadă dificilă în anii '30, prin faptul că provenienţa socială determina închiderea multor uşi. Încă de la admitere a fost remarcat de poetul Mihai Codreanu. Acesta i-a fost profesor protector şi i-a oferit o bursă când a aflat că Ciubotăraşu avea talent literar. În 1932 şi-a satisfăcut stagiul militar într-o unitate de puşcaşi mitraliori.
     Îndemnat de protectorul său, s-a înscris la facultatea de istorie, însă preocuparea de bază i-a fost poezia şi publicarea în revistele locale la care contribuiau scriitori şi poeţi marcanţi, între care George Topîrceanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu. Acesta din urmă îl remarca la o sărbătoare a conservatorului, în cadrul căreia Ciubotăraşu a declamat o poezie. Debutul ca actor a avut loc în 1934 şi a fost angajat al acelui teatru timp de 14 ani. Piesa de debut a fost Macbeth, despre care maestrul spunea cu melancolie şi amuzament:
     Primul succes l-a avut cu rolul contelui Alexis Czerny, deşi monorol, în piesa Ţarina (Ninocika?) de Melchior (Menyhért) Lengyel. La Iaşi s-a căsătorit în 1934 cu Aurora Donose. În 1940 li s-a născut fiica Magda. În 1945 s-au stabilit în capitală unde a jucat la teatrele Alhambra, Comedia şi teatrul Victoriei, stabilindu-se pe un registru interpretativ de comedie. În 1948 teatrele au fost restructurate, iar Ciubotăraşu a fost repartizat la Arad, la primul teatru de stat din ţară. Aici a desfăşurat şi o activitate de instructor artistic.
     În 1950 a revenit la Bucureşti, unde a fost solicitat la Teatrul Naţional.
     În capitală a început perioada sa în care a realizat roluri de consistenţă uriaşă. A jucat mult şi variat, fiind supranumit „actorul celor 300 de roluri”. Nu a neglijat nici domeniul literar, scriind poezie până în ultimele clipe ale vieţii. În 1959 a jucat în Desfăşurarea, Brigada lui Ionuţ, Valurile Dunării, Telegrame, în Mândrie (1960), în Pădurea spânzuraţilor (1964), film regizat de Liviu Ciulei şi premiat cu premiul pentru regie la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes din 1965; în Războiul domniţelor (1969) în regia lui Virgil Calotescu, în Columna (1969) în regia lui Mircea Drăgan, film premiat cu diploma de merit la festivalul internaţional de film de la Adelaide, AustraliaLegenda (în regia lui Andrei Blaier). A jucat într-o mulţime de roluri în piese de teatru şi multe piese de teatru radiofonic. Premii: în 1964, premiul pentru interpretare masculină la Festivalul Naţional al Filmului de la Mamaia, artist al poporului. (acelaşi an).
     Banca Naţională a României a emis la 16 august 2010 o monedă comemorativă de argint, cu titlul de 999‰, de calitate proof, într-un tiraj de 1.000 de exemplare, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea talentatului actor Ştefan Ciubotăraşu. Moneda este rotundă, cu un diametru de 37 de milimetri, o greutate de 31,103 grame, are valoarea nominală de 10 lei. Tăietura monedei este zimţată.
     Pe avers este sugerată activitatea lui Ştefan Ciubotăraşu în domeniul teatrului şi filmului. Tot pe avers este gravată stema României, valoarea nominală a monedei 10 lei, precum şi milesimul 2010, anul emisiunii.
     Pe revers este gravat portretul lui Ştefan Ciubotăraşu, într-unul din rolurile remarcabile, din filmul Columna, iar spre marginea monedei, în arc de cerc este gravat numele: „STEFAN CIOBOTARASU”. În partea de jos a monedei, sunt gravaţi anii între care a trăit cel comemorat: 1910 şi 1970.