Postul Pastelui

    Postul Pastelui tine 7 saptamani, incepe dupa Duminica izgonirii lui Adam din rai si se incheie in Sambata Mare. Anul acesta Postul Pastelui incepe pe 23 februarie.

     Postul Pastelui a fost instituit in cinstea Patimilor si Invierii Mantuitorului Iisus Hristos, prin care noi am fost mantuiti, si nu reprezinta doar abtinere de la anumite alimente, ci inseamna si indreptare sufleteasca prin spovedanie si fapte bune. IPS Laurentiu, Mitropolitul Ardealului: 'Postul Mare este un eveniment spiritual in viata noastra, o perioada de pregatire deosebita. Este mare nu doar prin lungime, ci este mare tocmai prin importanta sa deosebita. Postul, in aceasta perioada, ne ofera bucuria de a trai impreuna cu Hristos, pornind intai de la cainta ta, pentru ca Postul Mare trezeste in noi acea tristete evlavioasa, acea tristete potolita, acea blanda tristete. Postul de bucate cu postul de pacate este o lupta impotriva diavolului, impotriva satanei, lupta care aduce biruinta. Cel mai important lucru este ca sa simtim o izbanda, sa simtim ca intr-adevar postul este pentru noi o jertfa plina de bucurie. 

     Postul sa ne aduca bucurie, pentru ca este o sansa mare pentru noi, ca sa lasam sufletul sa biruiasca acele tentinde si acele zise placeri ale trupului, patimile sau inclinatiile noastre spre pacat, pentru ca noi, renuntand la anumite alimente, sa postim renuntand la pacatele noastre, sa trecem apoi prin baia lacrimilor, prin Taina Spovedaniei, cat mai des, si sa ne pregatim printr-un efort ascetic ca sa il primim pe Hristos, Care este bucuria noastra si Care transforma tristetea intr-o stare de bucurie si de comuniune'.

     In aceasta perioada, in toate lacasurile de cult ortodoxe se oficiaza o serie de slujbe si randuieli liturgice deosebite, specifice numai acestei perioade. IPS Laurentiu, Mitropolitul Ardealului: 'Slujbele care se savarsesc in timpul Postului Mare sunt cu totul speciale, deoarece nu le mai intalnim in timpul anului bisericesc. Intai de toate inepem cu rugaciunea Sf. Efrem Sirul, o rugaciune de pocainta; al doilea element special pe care il vom intalni chiar in saptamana aceasta si in saptamana a V-a din post este Canonul Mare; al treilea tezaur liturgic al Bisericii Ortodoxe este Liturghia Darurilor mai inainte sfintite. Toate acestea marcheaza tristetea, acea tristete de a nu fi sfant, tristetea de a te fi aflat exilat departe de Dumnezeu, dar aceasta tristete este inlocuita de bucuria intalnirii cu Hristos, pentru ca sambata si duminica sunt savarsite Liturghiile euharistice, si anume Liturghia Sf. Ioan si Liturghia Sf. Vasile. Tristetea aceasta, exersata prin randuielile liturgice, ne ofera o liniste, ne ofera o libertate, pentru ca noi iesim din lumea aceasta tumultuoasa. Slujbele sunt lungi, dar ele ne creaza o stare de fericire, care nu-i o fericire momentana, o fericire care piere, ci o fericire profunda. Toate rugaciunile acestea sunt dublate de actul de cainta, de metanie. Ne plecam in fata lui Dumnezeu si ne supunem ca unui Atotstapanitor. Ne daruim pe noi insine si toata viata noastra lui Hristos'.

     Pentru ca Postul Sfintelor Pasti este cel mai aspru post al Bisericii Ortodoxe, in zilele in care se savarseste Sfanta Liturghie (sambata si duminica) sau se praznuiesc anumiti sfinti, canoanele Bisericii au randuit anumite dezlegari alimentare. In zilele amintite, in biserici si manastiri se face priveghere, iar aceasta nevointa suplimentara necesita si o oarecare putere trupeasca. Deci, pe langa bucuria zilelor respective, aceste "dezlegari" au fost randuite si pentru slabiciunea trupului nostru, spre a capata puterea necesara continuarii postului.

     In acest post se face "dezlegare" la untdelemn, la vin si, mai rar, la peste. Untdelemnul si vinul sunt doua alimente de baza in hrana noastra. Doar postind si fara ulei ne putem da seama de valoarea acestuia in alimentatia noastra. Uleiul da gust mancarurilor si ne intareste trupul, ca si vinul, aceste doua alimente fiind adesea asemanate unor medicamente naturale, daruite omului de catre Dumnezeu.

     Se consuma untdelemn (ulei) si vin in zilele de sambata si duminica, dupa Sfanta Liturghie, precum si in zilele in care sunt randuite sarbatori insotite de semnele "cruce rosie" sau "cruce neagra", daca acestea nu cad in prima sau ultima saptamana a Postului Mare, care sunt saptamani de ajunare si post aspru. Se mai face dezlegare la vin si in ziua de joi, in saptamana a cincea a postului, dupa ce (miercuri) se citeste in intregime Canonul Sfantului Andrei Criteanul, si in Joia Mare (?), cand s-a petrecut Cina cea de Taina.

     In aceasta perioada pot cadea urmatoarele sarbatori mai importante (cruce rosie sau neagra): Sfantul Mucenic Haralambie (10 februarie), Intaia si a Doua Aflare a Capului Sfantului Ioan Botezatorul (24 februarie), Sfintii Ioan Casian si Gherman din Dobrogea (28-29 februarie), Sfintii 40 de Mucenici (9 martie), Buna Vestire (25 martie), Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica (11 aprilie), Sfantul Mucenic Sava de la Buzau (12 aprilie), Sfantul Ierarh Pahomie de la Gledin (14 aprilie), Sfantul Ierarh Teotim al Tomisului (20 aprilie), Sfantul Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie), Sfintii romani de pe 24 aprilie, Sfantul Cuvios Vasile de la Poiana Marului (25 aprilie), Sfantul Ierarh Atanasie Patelarie (2 mai) si Sfantul Cuvios Irodion de la Lainici (3 mai).

     In acest post se face "dezlegare" la peste doar de doua ori: in ziua de 25 martie, cand se praznuieste Buna Vestire, si in duminica a sasea din post, a Floriilor, cand se praznuieste Intrarea Domnului in Ierusalim.

sursa foto: http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2014/03/25/533127120d133766a8343ef6/646x404.jpg