Marioara Tănase, nascuta pe 8 septembrie 1940, Sighișoara – decedata pe 27 iulie 1970, Brașov, interpretă de muzică populară și romanțe, provenită dintr-o familie de iubitori ai cântecului popular.
Biografie
Încă de la o vârsta fragedă a început colaborarea cu diferitele ansambluri folclorice din zona Sighișoarei, urmând ca la 18 ani să fie angajată a reputatului ansamblu folcloric al U.G.S.R. din București.
Astfel, în anul 1958, înregistrează la Radiodifuziunea Română primele cântece, acestea fiind editate și lansate pe piață de casa de discuri Electrecord. După lansarea acestui material muzical ascensiunea Marioarei Tănase este una continuă, ea fiind recunoscută în scurt timp ca reprezentanta de vârf a melosului popular din Transilvania. A cules cântece și doine de o inestimabila valoare artistică, din Sighișoara sa natală și din satele limitrofe orașului și le-a împărțit cu dragoste de cântec și căldură publicului spectator din țara și din afara granițelor, ea fiind prezentă în turnee de mari succese în URSS, Germania, Franța, Italia, Elveția, Iugoslavia, Israel, Ungaria dar și în Asia și Africa, aceștia mulțumindu-i cu aplauze și prețuire.
Prezentă în diferite concursuri inter-culturale în țară și străinătate, luându-și cu sine graiul și cântecul ardelenesc, îmbinat cu portul tradițional specific Târnavelor, Marioara a reușit să câstige inimile publicului dar si valoroase trofee internationale care strălucesc și acum în vitrina Ministerului Culturii.
In timpul activitatilor scenice intreprinse Marioara continuă să înregistreze noi melodii la Radiodifuziunea Română și să lanseze discuri împreună cu casa de discuri Electrecord, acestea regasindu-se înca in Patrimoniul Cultural National, sub protecție.
După cațiva ani, renumitul ansamblu Rapsodia Română, are o noua cântareață din Transilvania: Marioara Tănase. Împreună cu acest ansamblu, în 1968, Marioara Tănase obține înalta distincție “Templul de Aur” de la Festivalul de Folclor de la Agrigento, Italia cu piesa “Tarina de la Gaina “, care i-a deschis Marioarei o carieră internationala. Astfel, dorind să își diversifice repertoriul, timbrul plăcut și calitațile vocale excepționale permitandu-i, Marioara imprimă și lansează romanțe de o frumusețe și o interpretare profundă.
Marioara Tănase devine astfel un simbol al muzicii românești iar publicul nerăbdator o cere cât mai des în emisiunile TVR și la radio. A colaborat cu compozitorii Richard Stein, Alexandru Corfescu, S. Bolintineanu și cu dirijorii George Vancu, Florian Economu, Victor Predescu, Dinu Stelian și Paraschiv Oprea.
Decesul
Bustul funerar al artistei Marioara Tănase
La sfârșitul lunii iulie 1970, Marioara vine la Sighișoara să își ia la revedere de la parinți, frați și rude pentru că urmează să plece într-un lung turneu în SUA și Canada.
Destinul implacabil și un șofer neatent au curmat într-un mod brutal viața tinerei interprete sighișorene. La intoarcerea din Sighișoara către București, în Feldioara, o frâna o proiectează pe Marioara într-un copac aflat la marginea soselei. Este transportată de urgență la Spitalul Județean din Brașov, însa nu s-a mai putut face nimic. Avea doar 29 de ani și o carieră frumoasă și în ascensiune. Trupul i-a fost depus în Catedrala Sighișoara timp de 2 zile , pentru ca sighișorenii să își poată lua ramas bun. Apoi a fost dusă la București, unde a fost condusă pe ultimul drum de mii de admiratori veniți de peste tot. A fost inmormântată în cimitirul Bellu, pe Aleea Artiștilor.
Melodii din repertoriul Marioarei Tănase:
Sunt fatǎ de pe Târnavǎ
Țarina de la Găina
Zi-i bade cu fluiera
Mai bădița strop de rouă
O, rămâi
Te-ai strecurat în mine dragoste
Bădiță cu țundră neagră
Mama numa-o fată ai
Câtu-i Dunărea de mare
Păsărică din Ardeal
Măi bădiță ochii tăi
A șters ninsoarea pașii tăi
Bunica
Plânge-mă mamă pe mine
Niciodată așa mult dor
Cântec din Oaș
Doină din Ardeal
Eu pe-aicea n-am jucat
Mi-ai scris pe o filă de hârtie
Sus la munte ninge, plouă
Ciobănaș cu trei sute de oi
Mai am un singur dor
Târnavă cu văluri rele
Bădiță, sărutul tău
Cântec de nuntă
Sursa foto: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/4/49/Poza_1_marioara.jpg