Maria Peter, nascuta pe 1 ianuarie 1925, Salva, judeÈ›ul Năsăud – decedata pe 9 iulie 2005, Cluj-Napoca, judeÈ›ul Cluj, prima interpretă care a adus pe scenă cântecul năsăudean.
Viața
În 1942 împreună cu fratele său Nicolae s-au refugiat la CernăuÈ›i, unde aveau un unchi. În 1946 a venit la Cluj, lăsând în urmă un logodnic care a murit într-un lagăr comunist rus. FuncÈ›ionarul care i-a completat actele pentru buletin, Alexandru Peter, a devenit soÈ›ul ei. La doar È™ase luni după căsătorie, soÈ›ul ei a fost arestat. Era în primăvara lui 1948, comuniÈ™tii veniseră la putere È™i se pregăteau de alegeri în martie. A fost dată afară din locuință. Abia după o jumătate de an a primit veÈ™ti despre soÈ›ul său: se afla la închisoarea din Aiud, alături de alÈ›i mari „duÈ™mani ai poporului”, precum prinÈ›ul Ghica, prinÈ›ul Sturza sau marele industriaÈ™ Malaxa. Acolo, soÈ›ul său s-a îmbolnăvit de tuberculoză È™i, la scurt timp, a murit. Artista nu s-a mai recăsătorit.
A fost binecuvântată în casa părintească de cardinalul greco-catolic Iuliu Hossu, cel care a semnat DeclaraÈ›ia de Unire a Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918. L-a cunoscut pe Regele Mihai I, când a venit să inaugureze casa muzeu a lui George CoÈ™buc, aflată la Hordou azi localitatea CoÈ™buc, lângă satul său natal. A fost decorată în numeroase rânduri, cea mai recentă distincÈ›ie fiind Ordinul NaÈ›ional al României, în 2002. A înregistrat peste 300 de cântece populare din Ardeal È™i a scos 16 discuri, iar în 2002 a primit din partea PreÈ™edintelui României, Ion Iliescu, diploma de merit cu grad de cavaler È™i o insignă de platină.
Cariera
Când s-a înfiinÈ›at Studioul de Radio din Cluj, a avut loc un concurs pentru un post de cântăreÈ› de muzica populară. A fost aleasă dintre alÈ›i 64 de candidaÈ›i. A fost evenimentul care i-a schimbat viaÈ›a. Cei de la Radio au trimis înregistrările ei la BucureÈ™ti, iar cei de acolo au venit la Cluj ca să înregistreze È™i alte cântece. Filarmonica din Cluj, care avea o orchestră de muzică populară, i-a propus o colaborare. A avut astfel ocazia să cânte alături de cei mai mari artiÈ™ti ai țării: Maria LătăreÈ›u, Ioana Radu, Rodica Bujor, Ion Luican, Alexandru Grozuță, Felician FărcaÈ™u, Dumitru FărcaÈ™, LucreÈ›ia Ciobanu È™i mulÈ›i alÈ›ii.
Maria Peter se stabilise de mai mulÈ›i ani în judeÈ›ul Cluj, unde în ultimii ani de viață, s-a dedicat picturii icoanelor.
Repertoriul
A cântat numai melodii originale, neavând nimic în comun cu kitsch-ul, făcăturile etc.; mărginindu-se la a cânta numai piese de o certă valoare. Comunismul însă i-a impus să cânte È™i aÈ™a-zisul „folclor nou”, adică melodii compuse despre muncile agricole, maÈ™ini etc.; Maria Peter cântând din această specie inventată de comunism un singur cântec - Cântecul È™oferului: „Măi bădiță, strop de rouă / Ai primit maÈ™ină nouă”.
Decesul
S-a stins din viață în ziua de 9 iulie 2005, în Cluj, din cauza unui infarct.
Sursa foto: http://img2.rasunetul.ro/cdn/farfuture/xagxiqlvOFvPJIp0eiqlpqB6zaes5XPDV0IC8bC58DY/mtime:1382514928/sites/default/files/articole/2013/10/clipboard01_12.jpg