Ion Matache, s-a nascut pe 1 august 1905, satul MielceÈ™ti, comuna MeriÈ™ani, judetul ArgeÈ™ — a decedat 27 august 1957, a fost un vestit violonist, È›ambalist È™i cântăreÈ› român de muzică lăutărească, originar din ArgeÈ™.
Biografie
S-a născut pe 1 august 1905 în comuna MeriÈ™ani, judetul ArgeÈ™. Învață lăuta (vioară construită de meÈ™teri populari) de la Stan TaloÈ™, din satul apropiat Valea Mărului, È™i desfășoară încă de foarte tânăr o intensă activitate de lăutar (iniÈ›ial È™i de È›ambalist până în 1915) la clăci, nunÈ›i, hore țărăneÈ™ti ori în cârciumile È™i hanurile vremii.
Cariera artistică
Din 1923 face parte din taraful vestitului Costică Boeru din Stâlpeni, iar din 1927 cântă în numeroase localuri din BucureÈ™ti („11 iunie”, „La trei lei”, „Oituz”, „Cercul Militar”, „Bragadiru”, „BuzeÈ™ti”, „Calul bălan”). Debutează la Radio BucureÈ™ti, într-o emisiune în direct („pe viu”), în 1934.
Cu acompaniamentul tarafului Ion Matache a debutat È™i Maria Tănase la Radio la 20 februarie 1938. Tot în taraful său a debutat È™i nepoata acestuia, Măriuca Matache (pe numele său adevărat Aurica Ion), în faÈ›a publicului bucureÈ™tean în 1939.
Concertează frecvent cu numeroase alte glorii ale cântecului popular românesc: GrigoraÈ™ Dinicu, Maria LătăreÈ›u, Rodica Bujor, Ioana Radu, Victor Predescu, Marcel Budală, Toni Iordache È™i alÈ›ii.
A fost È™i un renumit colecÈ›ionar de viori, cu bune cunoÈ™tinÈ›e în materie. Datorită meritelor sale, a fost decorat cu Medalia Muncii în anul 1947. Se stinge din viață la 27 august 1957 la BucureÈ™ti.
Stilul de interpretare
Pentru muzica de la marginea PiteÈ™tiului din prima jumătate a sec. XX, dar È™i pentru muzica tradiÈ›ională românească în general, Ion Matache are o „aură” aparte între violoniÈ™ti.
O virtuozitate cu totul specială, care nu se baza nicio clipă pe viteza exagerată, transformă prin valorificare motivică piesele lui Ion Matache din teme românesc-argeÈ™ene sau È›igănesc-argeÈ™ene în adevărate perle ale muzicii lăutăreÈ™ti urbane.
Alături de Theodor Zavaidoc, violonistul Alexandru Cercel sau legendarul cobzar Dicu, Ion Matache trebuie aÈ™ezat între creatorii mari de muzică instrumentală tradiÈ›ională din ultima sută de ani, din zona ArgeÈ™ului. TotuÈ™i, este notabilă o pătură profund rurală ce încă se mai distinge în arta muzicală a violonistului, pătura ce reieÈ™ea È™i din felul său de a fi.
O anecdotă spunea că Ion Matache, deÈ™i cântă „orășeneÈ™te” venea, la BucureÈ™ti, la înregistrări în costumul popular de la el din sat, semn că tot „ArgeÈ™” cânta. Tehnica sa însă îl plasează între puÈ›inii violoniÈ™ti urbani stilistic, din zona PiteÈ™tiului, È™coala de vioară urmată È™i reprezentată în prezent de Dumitrică „de la PiteÈ™ti”.
Aprecieri
„...îndrăgite ce public, oricând recunoscute È™i firesc preluate È™i de alÈ›i instrumentiÈ™ti, ori de celebre formaÈ›ii orchestrale, melodiile lui îi poartă numele peste timp, îl aÈ™ază pe drept cuvânt între creatori. Ne amintim È™i azi de «Breaza lui Matache» È™i recunoaÈ™tem ca a devenit adevărat imn al muscelenilor È™i, de-o vreme, a fost statornicită ca generic muzical pentru o cunoscută emisiune a Televiziunii Române - «Cântecul amintirii, amintirile cântecului»”
—Mărioara Murărescu - realizator emisiuni folclorice
Repertoriu
Deopotrivă viorist È™i solist vocal (Ce-am auzit eu aseară, Prin poiana bradului, Stând pe malul Jiului etc.), excelează însă ca maestru al strunelor:
Cântec de nuntă din ArgeÈ™
Doina gorjenească (Mă uitai la răsărit – din repertoriul Mariei LătăreÈ›u)
Drumul dracului
Hora de la Merișani
Hora de la Vâlcele
Hora dreaptă
Hora la două
Hora lui Ciolacu și Jianu din Argeș
Hora lui Costică Tandin
Hora lui Ioniță Bădiță
Hora lui Matache (autocompoziție)
În pădure la StroieÈ™ti
Rindeaua
Sârba gorjenească
Sârba învățătorilor
Sârba lui 22
Sârba lui Zamfir
Ungurica din Argeș (denumită ulterior Breaza lui Matache)
Spectacol-concurs
Numele lui a patronat mai mulÈ›i ani un amplu spectacol-concurs de muzică populară (Concursul naÈ›ional al tarafurilor tradiÈ›ionale „Ion Matache”) desfășurat în diverse localități argeÈ™ene cu bogate tradiÈ›ii ale violonisticii populare (ConÈ›eÈ™ti, Stâlpeni, Poiana Lacului, Bughea, Vâlcele, CosteÈ™ti) organizat de Centrul JudeÈ›ean pentru Conservarea È™i Promovarea Culturii TradiÈ›ionale ArgeÈ™. Ultima ediÈ›ie a concursului a avut loc în 2008, în Mioveni.
Sursa foto: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/archive/b/b9/20101116170241!Taraful_Ion_Matache.jpg