Transilvănean de origină germană, guvernator al acestei provincii Vreme de 13 ani, Samuel Brukenthal s-a născut, ca mezin al familiei judelui Michael Brukenthal, în comuna Nocrich, judeţul Sibiu. Terminand gimnaziul din Sibiu, tanărul Samuel Brukenthal a plecat pentru completarea studiilor la Halle, în Germania, unde, timp de doi ani, între 1743-1745, a urmat cursurile de ştiinţe juridice şi politice ale Universităţii din acest oraş. S-a întors după aceea în ţară, stabilindu-se la Sibiu.
Învăţătura acumulată, cunoaşterea mai multor limbi (în afară de germană şi română ştia latina, franceza, maghiara, italiana), cinstea şi puterea sa de muncă l-au ajutat să urce, una după alta, treptele ierarhiei administrative. Ca secretar gubernial, a participat activ la elaborarea unui sistem fiscal bazat pe o mai dreaptă impunere a populaţiei. Ajuns în funcţia de cancelar gubernial, a conceput proiectul de înfiinţare, la Sibiu, a unei universităţi la care accesul să nu fie îngrădit de prejudecăţi religioase, de originea socială sau etnică şi în care să se predea şi discipline noi, direct legate de dezvoltarea economică, aşa cum sant ştiinţele tehnice, desenul tehnic, agronomia. Deşi aprobată de Curtea de la Viena - Transilvania devenise la sfarşitul secolului al XVII-lea o provincie a Imperiului habsburgic - propunerea n-a putut fi pusă în practică din cauza opoziţiei acerbe întampinată din partea cercurilor nobiliare şi bisericeşti locale. In anul 1774, Samuel Brukenthal a fost numit locţiitor al guvernatorului Transilvaniei, trei ani mai tarziu, la 16 iulie 1777, fiind investit ca titular al acestei înalte funcţii politice şi administrative. Conducător nemijlocit al întregii regiuni transilvane şi bun cunoscător al stării ei, Brukenthal a continuat iniţiativele progresiste pentru care militase mai înainte (printre propunerile care au avut un mare răsunet în epocă a fost aceea ca şi nobilimea maghiară privilegiată să fie impusă la taxe).
In 1784, în timpul răscoalei condusă de Horia, Cloşca şi Crişan, Brukenthal a propus discutarea revendicărilor românilor şi rezolvarea lor prin tratative. Atitudinea guvernatorului a fost considerată la Viena ca expresie a unor sentimente de solidarizare cu răsculaţii. De aceea i s-a interzis accesul la aplanarea paşnică a conflictului, împăratul habsburgic Iosif II dispunand represiunea sangeroasă a răscoalei.
La 9 ianuarie 1787, după o lungă guvernare, Brukenthal s-a retras din această înaltă funcţie.
Activitatea desfăşurată ca demnitar, şi apoi ca simplă persoană particulară, a fost marcată de numeroase realizări în domeniul economic şi cultural.
A favorizat dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale. A introdus culturi şi tehnici agrare noi (spre exemplu cultivarea unor plante în seră). A militat pentru înfiinţarea unor societăţi istoricoliterare şi ştiinţifice. Dar, mai cu seamă, a adunat preţioase şi rare cărţi, manuscrise, monede, tablouri de mare valoare din pictura flamandă, olandeză, germană, austriacă. Samuel Brukenthal a hotărat ca după moartea sa toate colecţiile - împreună cu palatul ce le adăpostea şi cu o sumă importantă de bani - să intre în proprietatea oraşului Sibiu, în vederea constituirii unui muzeu. Din 25 februarie 1817, cand această prestigioasă instituţie, ce poartă în semn de cinstire numele donatorului, a fost oficial inaugurată, pragul ei a fost trecut de multe milioane de vizitatori. Muzeul Brukenthal, al cărui patrimoniu a crescut şi a fost complex valorificat mai cu seamă în ultimele decenii, a dobandit pe drept o faimă ce depăşeşte hotarele ţării.
Sursa foto: http://ro.wikipedia.org/wiki/Samuel_von_Brukenthal