Atenție, câmpineni! Clarificări despre actualizarea PUG-ului

        Cei care vorbesc acum că municipiul Câmpina nu se va mai dezvolta, au militat contra celui mai mare proiect de dezvoltare a orașului și au reușit să-l blocheze. 

        Subiectul actualizării Planului Urbanistic General a iscat isterie în rândul unei asociații din municipiul Câmpina, care a început iar cu petițiile. Concret, Asociația Câmpina Curată, a cărei reprezentantă este Albu Elena, strigă din toți plămânii că demersul administrației locale va bloca dezvoltarea orașului. Cât de imposibil ar fi ca în spatele acestor petiții să fie chestiuni ilegale?

Ipocrizie atât a Asociației Câmpina Curată, cât și a Partidului Câmpina Curată? Sau interese obscure?

        Reprezentanți ai Asociației au ieșit public, `la un semn`, să strige: „Nu blocați orașul! Lăsați Câmpina să se dezvolte!”, asta în condițiile în care au boicotat, în urmă cu 2 ani, cel mai mare proiect de dezvoltare și regenerare urbană a Municipiului Câmpina - Centrul civic, cu pasaj și parcare subterană.

Așa ar fi putut să arate Câmpina...

        Cum poți să ieși în fața câmpinenilor și să te dai pro dezvoltare când speriai lumea că pică blocurile, că se taie utilitățile, că lucrările vor dura 5, 8, 10 ani? Tu, partid „eco”, care ai afirmat că militezi pentru „implementarea de proiecte de regenerare urbană și aducerea infrastructurii și a transportului urban la un nivel european (…) pentru dezvoltarea economiei locale într-un mediu eco”… Exact aceste lucruri ar fi putut să se întâmple prin proiectul pasajului, centrului civic și parcării subterane. 

Așa erau speriați câmpinenii...

Reamintim: 

1. Mutarea traficului în subteran ar fi redus emisiile de carbon, deci un oraș mai curat, mai „eco”, asta pe lângă o siguranță mai sporită în trafic într-o zonă aglomerată, cu risc de accidente (și știm cu toții despre ce e vorba). 

2. Centrul civic de deasupra, cu zone verzi, spații de relaxare, ar fi făcut parte din emblemele orașului, ar fi îmbunătățit calitatea aerului, și ne-ar fi ridicat la rang de oraș european.

Să ne gândim puțin…

        Dragi câmpineni, acordați o atenție deosebită la petițiile pe care le semnați, online sau fizic. Nu credeți că ar putea fi niște interese obscure la mijloc? 

        Oare se vor organiza și acum proteste, în oraș sau în alte localități, că vechea administrație este de vină pentru ceea ce se întâmplă?  

        Oare vor cumva să dărâme clădiri emblematice, istorice ale orașului nostru și fac petiții pentru asta, ca să se acopere cu semnătura câmpinenilor?

        Câmpineni, știți că din banii voștri (taxele către bugetul local), actuala conducere de la Primărie trebuie să dea înapoi - fapt asumat public de președintele Partidului Câmpina Curată, Rudolf Leica - aproape un milion de euro pentru proiectul centrului civic pierdut voit? Poate nu ar trebui să ne mai mire de ce se vrea impunerea de taxe de către administrația PSD-Partidul Câmpina Curată pentru parcările din oraș...

        Dacă ar fi vorba despre interese obscure, poate organele abilitate vor demara investigații, să se stabilească de ce acum se vorbește despre oprirea dezvoltării orașului, iar în urmă cu 2 ani anumite asociații și partide se poziționau ferm împotriva celui mai mare proiect de dezvoltare a unui oraș din Prahova (la acea vreme), urmând să creeze un uriaș prejudiciu bugetului local.

Clarificări:

1. Clasarea clădirilor nu blochează dezvoltarea

Legea 422/2001 (Atenție! 2001!) privind protejarea monumentelor istorice nu interzice intervențiile asupra imobilelor clasate sau aflate în zone protejate, ci le condiționează de avizele de specialitate. Reparațiile, modernizările și adaptările sunt posibile, cu respectarea cadrului legal. Nu există o „paralizare” a orașului, ci doar obligația de a lucra responsabil.

2. Avizele nu sunt un obstacol birocratic arbitrar

Afirmația că proprietarii „nu vor putea schimba nici măcar o țiglă fără avizul Ministerului Culturii” este o exagerare (Se poate numi și că bagă frica în oameni?). Legislația distinge între tipuri de intervenții, iar pentru multe dintre acestea competența de avizare aparține Direcțiilor Județene pentru Cultură, nu neapărat Ministerului.

3. Studiile de fundamentare sunt obligatorii

Legea 350/2001 (Atenție! Din 2001) privind urbanismul și Legea 422/2001 impun realizarea de studii istorice, urbanistice și de fundamentare înainte de orice propunere de clasare sau actualizare a Planului Urbanistic General (PUG). Orice listă de clădiri propuse spre protecție trebuie fundamentată individual, pe baza unor expertize de specialitate.

4. Echilibrul între protecție și dezvoltare

Introducerea de zone protejate și regimuri speciale nu înseamnă blocaj, ci garanția unei dezvoltări urbane coerente și durabile. În multe orașe europene și românești, protejarea patrimoniului a generat valoare economică, turistică și identitară.

Concluzie: 

        Specialiștii angajați ai Primăriei Municipiului Campina reafirmă că municipiul Câmpina are nevoie de un PUG actualizat, dar acesta trebuie să fie fundamentat pe studii serioase, să respecte legea și să includă participarea reală a comunității. Numai astfel putem asigura o dezvoltare urbană care păstrează identitatea orașului și, în același timp, sprijină modernizarea lui.

        „Câmpinenii și întreaga comunitate trebuie să știe adevărul și ceea ce este aprobat și în vigoare încă din 2013, și anume că, așa cum știm cu toții, Câmpina are clădiri valoroase și fond construit de patrimoniu recunoscut de întreaga comunitate profesională de istorici, arheologi, arhitecți și urbaniști și, anume, arealul construit delimitat de străzile Republicii, Mihai Eminescu, Bulevardul Culturii, str Plevnei, str Griviței, str Doftanei, Bulevardul Carol I, Călărași Doftanei, Str 1 Decembrie 1918, str Golești , str I H Rădulescu si zona Muzeului Hasdeu ( str. Înfrățirii, str. Crișuri, Bulevardul Carol I).

        De asemenea, zonele adiacente acestor perimetre beneficiază și în prezent (Atenție! ȘI ÎN PREZENT) de un regim special de protecție, fiind zone protejate cu valoare istorică si arhitecturală. Asta înseamnă că se permit lucrările de construire pe baza avizului conform al Direcție Județene de Cultură Prahova și dezvoltarea urbană și investițiile private nu se blochează”, se arată în Planul Urbanistic General aprobat de Consiliul Local.

Te-ar putea interesa: Infrastructură ca după război, la un an de mandat, în orașul Statului Paralel și al afaceriștilor corupți!

Urmărește-ne pe Facebook, pentru noutăți din mai multe domenii!

Sursa foto: Facebook.