Ia de Cimpulung Moldovenesc

Ia de Câmpulung Moldovenesc

     Costumul de Câmpulung se compune din ie, fotă sau „catrinţă“, bete, pieptar, ştergar şi opinci. Ia de Câmpulung se croieşte ca iile cu altiţă, încreţ şi râuri. Deosebirea o dă gulerul cămăşii, care în această parte a Moldovei apare sub forma „brezărăului“ numit „creaţă“. Cămaşa se coase la gât cu un drug foarte des, prin care apoi să­teanca introduce un fir cu ajutorul căruia strânge foile cămăşii. Se croieşte din 4 lăţimi pentru „chiepţi“ (piept şi spate) şi mâneci. Pentru uşurinţa în mişcare, femeia introduce bucata de pânza nu­mită „băgătoare,, (clin) şi pavă. Mâneca se ter­mină jos cu „brăţară“ (bentiţă). Cămaşa se confecţionează din pânză de in şi mai târziu din bumbac mai gros. Distribuirea ornamentelor este asemănătoa­re cu a iilor din restul Moldovei. Acestea se plasează jos la mânecă, pe brăţară şi în „chiez“ (diagonală) pe mânecă. La partea superioară a mânecii stă încreţul şi altiţa. Ornamentele nu­mite „pui“ se distribuie, de regulă în pieziş. Încreţul iei de Câmpulung apare uneori foar­te lat (5-6 cm) în culoarea galben, cu interca­laţii demotie gevometrice în roşu sau negru. Cromatica iei este de regulă monocromă, negrul fiind culoarea frecventă.

     Punctul de cusătură este crucea, tighelul şi lănţişorul.Iile mai vechi se ornamentează şi prin alesătură. Interesant este folosirea punc­tului „lănţişor", care la ia de Câmpulung nu apare numai ca umplutură, ci şi ca punet de cusătură al unor câmpuri ornamentale. Cusut cu firul gros în 6, punctul dă impresia de punct croşetat, apărând ca o împletitură. Altiţa iei de Câmpulung se lucrează în lănţişor (în negru) cu firul gros, motivele apărând reliefate, bu­clate. Ia de Câmpulung se poartă cu fotă sau „catrinţă“. Aceasta păstrează caracteristica fotei de Moldova. Se ţese în patru iţe cu o dungă roşie pe poale, numită „bată“. Aceeaşi dungă se repetă şi sus la brâu. De o parte şi de alta a fotei (căpătâile) se ţes în vrâste înguste (1-2 cm) în culori policrome de verde, galben, albas­tru, alb, pe fondul roşu. Partea din spate a 1 fotei, partea supusă uzurii, nu se ornamentează, câmpul fiind ţesut în negru (urzeală şi bătătu­ră). Pe cap femeia poartă ştergarul. Peste cos­tum poartă pieptarul cu margini din blană de jder sau cojocul ornamentat în culori de verde, roşu, grena, liliachiu. Culoarea de liliachiu apare şi în ornamentarea betelor sau „bârneţelor“ care se ţes în năvădeală, în motive geo­metrice (romburi), numite „ochiuri şi în cu­lori de roşu, verde, alb, albastru. Punctul de cusătură este crucea, lănţişorul, tighelul. Ca haină mare, săteanca de Câmpulung poar­tă sumanul inaro din dimie (aba), ornamentat cu „dungi negre (3-4 cm), lucrate din lână de casă în 5 cârlige. Aceste „dungi” apar pe părţile din faţă, jos la mâneci, pe guler.